Mâncare la wok


Fireste ca tot Andreea a gatit si mancarea,nu doar prajitura,asa ca eu,ieri,am cam somat.Copilul a dormit ziua asa ca am stat pe aproape de nora mea sa stiu altadata si eu cum se face asa ceva.Bineinteles ca acasa la noi nu o sa am sosurile astea,de peste si de…nu mai stiu ce,doar de soia,insa tot o sa-l dau gata pe al meu cand o sa-i gatesc asa.La tigaie ca doar nu mi-oi cumpara si wok,acuma?!

Deci,nora mea este foarte sistematica,intai le pregateste pe toate si apoi incepe prepararea,ceea ce eu apreciez foarte tare,desi mai fug in timpul gatirii dupa cate-o ceapa .

Mancarea la wok este pe cat de simpla pe atat de buna si usor de facut.Dragii mei si dragele mele chiar daca nu obisnuiti sa gatiti puteti macar incerca.Se foloseste cam ce ai in frigider in momentul respectiv.Noi am avut conopida,brocoli,morcovi,ceapa verde si o bucata de beef,care de fapt se poate face si la gratar.Ceapa verde nu stiu cand a pus-o,cred ca la sfarsit de tot.

Ingrediente:morcovi,conopida,brocoli,ceapa verde,beef,sosuri de trei feluri care se amesteca si taitei proaspeti(nu uscati) care se lasa putin in apa clocotita pana se desfac.

morcovii taiati fideluta cu o taietoare prin apasare   brocoli si conopida buchetele   si carnea(care poate fi de oricare   si taiata fisii lungi si subtiri     si ceapa verde  

Condimentele:

sosurile   chilli crushed,adica ardei iute uscat si putin ulei,de masline,ori altul,care se pune in wok-ul incins inainte de a introduce carnea.

Modul de preparare:

Se pune wok-ul la incins cateva minute,se adauga uleiul si carnea.Se amesteca cu paleta pe toate partile si dupa cateva minute,vreo 3, se adauga o parte din sosurile amestecate in prealabil.Se lasa pe foc circa 10 minute dupa care se scoate  si  se adauga in ordinea in care legumele se patrund,deci intai morcovii,apoi conopida,se amesteca,apoi brocoli.Dupa ce-s toate adaugate se reintroduce carnea ,se  toarna restul de sosuri peste toate,se amesteca,se intorc cu susu’n jos,adica sa se faca pe toate partile,caci nu punem capac.A,da,acum punem si ardeiul iute si taiteii inmuiati in prealabil in apa clocotita(regret ca nu am pozat taiteii).

Si gata mancarea.Am mancat cu betele si m-am descurcat.Va doresc sa aveti chef de a face asa ceva la voi acasa.

O ,bolurile s-au umplut insa eu am pozat inainte de asta.Nora mea a impartit frateste mancarea in patru ca sa aiba sotul ei   mancare a doua zi la lucru .

Va doresc pofta buna la mancare asiatica!

Publicat în Amintirile mele, Andreea gateste, Australia | Etichetat , , , , , , , , , , , , | 18 comentarii

Blueberry Cheesecake Brownies


Blueberry Cheesecake Brownies

Ingredients

For The Brownie:

200g butter 150g caster sugar
35g cocoa 2 eggs, beaten
90g plain flour, sifted

For The Cheesecake:

375g cream cheese (room temperature) 100g caster sugar
1 tsp vanilla essence 2 eggs, beaten
170g frozen blueberries

Method
1. Preheat oven to 170°C. Line a 20 cm by 30 cm brownie pan with baking paper.
To make the brownie, melt
butter in a saucepan, remove from heat and add sugar and cocoa. Stir well. Whisk
in beaten eggs, then fold
through sifted flour. Pour into prepared pan.
2. For the cheesecake, beat cream cheese, castor sugar and vanilla with a mixer
till smooth. Slowly add
beaten eggs, mixing well in between. Gently pour cheesecake mixture on top of
brownie mixture in pan. For
a marbled effect, using a fork, drag small amounts of brownie through the cheese
cake. Scatter blueberries
on top and bake for 40–50 minutes. Remove from oven and allow to cool before
cutting.

Ieri,nora mea, Andreea ,a fost sefa la bucatarie.Eu m-am delectat privind si invatand,caci niciodata nu-i prea tarziu ca sa inveti ceva.Prajitura este in premiera si a iesit parfumata,delicioasa si …putina.Oricum,eu am mancat doar o bucata,ieri.Pana si fiul meu, care le-ar fi mancat pe toate,dupa mancarea la wok destul de satioasa ,s-a abtinut.Mai e si azi o zi  .Azi gatesc eu varza cu carne de vita,tot in premiera caci eu stiu doar cu carne de porc sau fara carne.

Daca nu avem afine le putem inlocui cu zmeura,capsune sau alte fructe parfumate si moi.Se gassc congelate la supermarket.

Publicat în Amintirile mele, Andreea gateste, Australia | Etichetat , | 16 comentarii

O lună cu nepoţica mea


De la oaaa..oaaa..oaaa a trecut la laaaa…laaaa…laaaaa.Plange cand ii este foame,dar si seara cateodata,dupa ce toata ziua doar a mancat si dormit.Timpul de veghe este destul de greu pentru ca inca nu urmareste obiectele,inca nu percepe jucariile aratate si astfel este destul de greu sa-i distragem atentia de la plans.Suseta nu o vrea.La ce bun daca nu vine nimic pe teava?Mananca destul de   mult,un litru de lapte pe zi,altadata si mai mult.De la inceput a vrut mult altfel facea scandal,asa ca eu ieri am hranit-o de 3 ori cate 130 ml de fiecare data la interval de 3 ore.Copiii mei,parintii ei ,au fost ieri sa dea testul de cetatenie si am stat cu Lara Nocole de la 7 la 14.Foarte cuminte a fost tot timpul.Aseara era agitata,nu vroia nimic si am luat-o eu in brate,i-am vorbit si s-a linistit ,ba chiar a atipit.Este o dulceata de bebelus,eu ii zic bebeloi caci a crescut cu 1,2 kg pana inainte de a avea o luna.

Mamica ei si cu ea se duc azi la intalnirea cu mamicile si bebelusii unde randul trecut doar ea a plans,a facut caca sonor,a trebuit s-o schimbe acolo si uite asa nepotica mea exista si creste si ne aduce bucurie in fiecare clipa fiindca doar exista.

In somn zambeste larg,ba am surprins si un usor  raset,tot in somn.Incepe sa ne urmarasca cu privirea dar de la distanta.

„Este cam larguta rochita de la bunica dar ce daca?!Eu o imbrac azi si pentru o sedinta foto.Am plans caci m-a trezit sughitul, am mai motait pana m-a schimbat bunica si acum stau cuminte,doar dau din maini si din picioare si ma stramb asa cum fac fotomodelele”.

„Si poza de o luna ,din 16 octombrie 2010 ,unde tata ma compara cu un tort  😦  ”

„Cand stau pe burta si ridic capsorul bunica zice ca din cauza gravitatiei imi atarna falcutele Ce-o fi aia gravitatie?”

Ca sa nu zicem ca nu avem   si suseta….

Publicat în Amintirile mele, Australia, Lara Nicole | Etichetat , , , , | 38 comentarii

Ceaiul si reteta de friands


A trecut o luna de cand sunt aici,in Australia,la copiii mei.M-am schimbat.

* nu mai sunt nervoasa si in consecinta

* nu mai strig la nimeni

*si am tensiunea 12,5 cu 6,6 cm  col de mercur

*si am slabit la 73 kg(de la 75 fiindca 5 le slabisem dupa ,in timpul si inainte de colonoscopie)

*si nu mai beau cafea

* si beau ceai

Da,ceaiul zilnic,care aici este la pliculet,nu ca acasa la frunze uscate din gradina mea,de menta,de fructe,verde si de musetel.Mai am de menta.

Si inca un lucru bun este faptul ca manifestarile pe care le aveam acasa taman inainte de a pleca,pentru care am facut colonoscopie,manifestari urate si neplacute si obositoare si cu pierdere de timp(acolo unde zice reclama aia proasta ca tu cat stai…  :(((( ),deci toate astea au disparut ca prin minune.

Ce mananc?Mult mai putine fructe si legume decat acasa,dar nu lipssc fructele ,insa acasa mancam cu kilogramele ca-mi si placeau,erau ale mele,crescute in gradina mea si stiam ca nu au cum sa-mi faca rau.Mi-au facut totusi o colita,ma rog,inca nu stiu exact ce-a fost,cert este ca aici sunt in regula.Mananc tot ce gatesc eu,ce gateste nora mea,ce cumpara gata gatit fiul meu.Cele mai faine sunt ce gateste nora mea(brocoli cu sos de ciuperci si pulpe de pui organic,prajitura delicioasa  numita  friands,paste cu ciuperci si sunca,etc);ce cumpara fiul meu gata gatit sunt mancare indiana,mancare chinezeasca,pui fript,pepeni rosii si galbeni,avocado,banane,mere,portocale si mezelurile gen sunca,salam uscat sunt deosebit de gustoase(oricum eu mananc doar o felie o data).

Ce gatesc eu:pai,pilaf cu pulpe late de pui,mazare cu pulpe lungi ,supa de pui cu taitei si paste floricele si litere,insa aici pastele sunt mult mai bune decat la noi acasa.Apoi am gatit tocanita din carne beef,ciorba de cartofi cu afumatura,fasole boabe mari cu ciolan afumat.In rest fiul meu face gratare din porc si beef,foarte bune si muschiuletii aia pe care-i gatesc eu acasa ii facem la cuptor,intregi,bineinteles.Carnea o mancam doar cu salata.Face fiul meu o salata dichisita si gustoasa din salata verde si altele si frunzele de patrunjel si marar si busuioc stau intr-un cilindru cu putina apa pe fund si cu capac,asa stau crude si verzi mult timp.

Mancam cartofi putini,garnitura preferata este brocoli si conopida.Da,uitasem,am facut o salata de conopida pentru prima data si a avut succes la prietenul lor care era la noi ajutandu-l pe fiul meu la adus mulci cu remorca,caci el are la masina lui carlig de remorca.Da,i-a placut salata mea si am mai facut salata mea de avocado care le place si copiilor,aceea cu usturoi,ceapa verde si  o rosie.Iar azi,tocmai am terminat o salata orientala,grozav de gustoasa,iar pentru maine avem de facut sarmale.O…aici e greu sa faci sarmale,nu se gaseste varza murata asa ca pana acu’doua zile cand i-a adus ,la job, un prieten macedonean,care se tine de traditii,ai carui parinti sunt aici si pun un butoi de varza toamna,ca la noi,deci pana acum doua zile aveam doar in plan sa facem sarmale..

Dragi prieteni,mi-e dor de acasa dar ma gandesc cu spaima la plecare,la faptul ca obiceiurile bune deprinse aici o sa ma paraseasca brusc,ca televizorul….offff,nici nu vreau sa ma gandesc  .

Si acum reteta nurorii mele,reteta de prajitura ca niste muffins insa este friands. Dupa ce mi-o trimite pe mail,tradusa….

Iata ca era deja trimisa,draga de ea,ce prompta este!Poza cu blueberry friands

Ingredients :
– 185g Butter, melted – unt topit
– 6 egg whites, beaten lightly – 6 albuse batute spuma
– 1 1/2 cups (240g) icing sugar mixture – zahar pudra
– 1 cup (125g) almond meal – faina de migdale ( migdale macinate)
– 1/2 cup (75g) plain flour – faina
– frozen blueberries, as required – afine, cate vrei
– 1 lingurita esenta de migdale

1. Preheat oven to moderately hot, cuptorul se incalzeste la 160 grade
2. Grease 12-hole friand pan – se unge cu unt tava (gaurile)
3. Combine butter, almond meal, egg whites, sugar and flour in medium bowl. Stir
until just combined. Divide mixture among prepared pan, scatter with
blueberries. – se combina untul topit, cu faina de migdale, albusurile, zaharul,
faina intr-un castron, se amesteca pana se combina, se adauga esenta, se pune
compozitia in tava si se adauga afinele
4. Bake in oven about 25mins, stand in pan 5 mins, then turn onto wire rack to
cool – se pune la cuptor 25-30 minute apoi se pun pe grilaj la racit
5. Serve dusted with a little extra sifted icing sugar – se presasra zahar pudra
pe ele

Va doresc sa fiti sanaosi,sa dati importanta sanatatii si alimentatiei,nimic exagerat,totul ponderat.Va imbratisez.

Publicat în Amintirile mele, Andreea gateste, Australia, Calatorii | Etichetat , , , | 38 comentarii

Australia (7)


Aurul

Aurul a fost elementul care a cauzat transformarea Australiei intr-una dintre cele mai prospere colonii britanice.

In 1851 a inceput prima goana dupa aur,dupa ce un prospector,Edward Hargraves a descoperit aur la Ophir,in apropiere de Barthurst si s-a laudat cu acest lucru.Aproape peste noapte zona a fost acoperita de un oras de corturi care gazduia peste 1000 de mineri veniti sa rascoleasca noroiul,iar inca o mie de cautatori de avere din toata Australia si-au parasit slujbele pentru a lua parte la sapaturi. A fost o debandada atat de mare incat angajatorii din Melbourn,alarmati de rata ridicata a lipsei fortei de munca, si invidiosi pe nou-descoperita prosperitate a statului New South Wales, au oferit o recompensa celor care ar fi gasit aur in apropierea orasului lor.

Si nu au avut mult de asteptat.Peste numai cateva saptamani s-a descoperit aur la Clunes,urmand apoi descoperirea fabuloasa de la Ballarat.Se parea ca in statul Victoria aurul era peste tot.Pana la sfarsitul anului zacaminte foarte bogate au fost descoperite la Castlemaine si Bendigo,in vreme ce 20.000 de prospectori rascoleau dealurile din jur pentru a da de altele.Vestile s-au imprastiat cu repeziciune iar in scurt timp Australia a fost impanzita de cautatori de aur din China,Anglia,Irlanda si America,numarul nou-venitilor ajungand la 90.000 numai intr-un singur an.

Estacada Eureka:

Oricine se putea imbogati.Pentru prima data in istoria Australiei omul de rand avea o sansa in castigarea unei adevarate averi.La vrema respectiva nu existau companii miniere mari,ci numai agenti marunti.Pentru a putea mentine controlul asupra operatiunilor,autoritatile au impus prospectorilor plata unui impozit fix de 30 de silingi pe luna(adica 7,50 dolari,o suma considerabila la vremea respectiva),pe care acestia trebuiau sa-l achite indiferent daca daca sapaturile lor le aduceau sau nu vreun castig.

Nemultumirile legate de aceasta forma de impozitare au degenerat in revolta din Noiembrie 1854 de la Escada Eureka,un fort construit in graba in apropiere de sapaturile irlandezilor din estul orasului Ballarat.Aceasta actiune a fost cea mai apropiata de experienta unui razboi civil in Australia.

Prospectorii erau deja indignati ca hangiul vinovat de uciderea  unuia dintre tovarasii lor fusese eliberat de catre autoritati.Amestecul instabil de cautatori de aur includea revolutionari germani si italieni,republicani irlandezi si americani cu temperament vulcanic.Cu ocazia unei intruniri si-au dat foc licentelor,si-au proclamat decizia de a nu se mai supune legii si au construit o baricada.Au inaltat si un drapel-o Cruce a Sudului alba pe un fond albastru(in mod voit fara Union Jack).Reactia guvernului a fost deosebit de agresiva inabusind revolta pe data de 3 decembrie.Lupta care a durat doar 10 minute a dus la moartea a 6 soldati si 10 mineri.Mai multi mineri au fost arestati fiind acuzati de inalta tradare.Totusi,juratii din Melbourne au refuzat sa le acorde condamnarea.In cadrul disputei politice ce a urmat conflictelor de la Estacada Eureka,minerii au obtinut majoritatea drepturilor pe care le solicitasera:abolirea detestatelor licente,dar mai ales dreptul de a vota si a candida la o functie publica.In anul urmator conducatorul lorPeter Lalor,care isi pierduse un brat  in timpul luptelor,a fost ales ca membru al Parlamentului.

Astazi,drapelul inaltat la Escada Eureka este considerat un simbol al revoltei impotriva abuzurilor autoritatilor,iar pe locul unde a avut loc revolta a fost construit un muzeu spatios dedicat atat acesteia cat si primilor ani de viata ai orasului Ballarat.Averile considerate stranse in urma sapaturilordupa aur au transformat cu repeziciune catunele mizere in orase elegante,cu gradini,strazi largi,case spatioase si cladiri publice impunatoare.Goana dupa aur din Victoria a fost cea mai mare,dar in anii 60 si 70 ai secolului al XIX-lea s-a descoperit aur si in statul New South Wales,in orasele Forbes si Young.In Queensland s-au descoperit recifele de cuart alb de la Gympie,iar apoi bancurile bogate de la Chartes Towers,Palmes River si Cape York.Prospectorii au mers mai departe spre Pine Creek din regiunea Northem Territory iar in anii 80 erau deja prezenti in Kimberley din nord-vestul indepartat.Apoi au continuat cautarile la Pilbara,apoi in campia Murchinson si la Southem Cross din statul Western Australia.Ultimul mare filon a fost descoperit la Coolgarde si la Kalgoorlie in anii 90 ai secolului al XIX-lea.Majoritatea siturilor sunt marcate,iar arhitectura decorativa a vechilor orase unde se exploata aur ne ofera adevarate monumente ale acelor zile.

Federatia

In 1901,in ziua de Anul Nou,o multime numeroasa s-a strans in Parcul Centennial di Sydney pentru a fi martora la nasterea unei natiuni:Commonwealth-ul Australiei.Pana atunci continentul fusese doar adunatura de colonii,fiecare dintre ele stabilindu-si cu incapatanare propriul fus orar,emitand propriile timbre si impunand taxe vamale pentru bunurile care le traversau frontierele.Nu exista cooperare ci ,mai degraba,competitie.Colonistii nu au putut cadea de acord nici macar asupra ecartamentului pe care sa il foloseasca,o forma de „paralizie mentala” care l-a intrigat nespus pe umoristul Mark Twain atunci cand a vizitat aceasta parte a lumii in anul 1895.

Dupa ani intregi de tratative  diplomatice complicate,beneficiind de ajutorul compromisurilor generate de o perioada de seceta de-a dreptul distrugatoare si recesiune economica,in anul 1901 coloniile au acceptat sa devina o federatie.Noua lor Constitutie redactata la repzeala intr-un apartament de la etajul al doilea alHotelului Windsor din Melbourne,nu reprezenta un text legislativ radical.Sefia statului ramanea in sarcina reginei Victoria si a succesorilor sai,in plan local,Coroana urma sa fie reprezentata tot de un guvernator general desemnat de autoritatea regala,iar guvernarea in stil britanic in care puterea apartine Parlamentului devenea prioritara.De fapt,Parlamentul britanic putea respinge in continuare orice text legislativ propud se Parlamentul australian,iar in plan juridic,cea mai inalta instanta judecatoreasca ramanea ConsiliulPrivat din Londra.Cu alte cuvinte,cele sase colonii australiene ale Mamei Anglia,pur si simplu,renuntau la rivalitatea lor.Edmund Barton,un avocat din Sydney, a devenit prim-minstrul Australiei.A lasat deoparte orice forma de provincialism pe care o imbratisase in orasul sau natal,New South Wales si s-a mutat in orasul rival Melbourne care urma sa functioneze in calitate de capitala pana la construirea unui oras neutru.Cele sase state au ramas la fel de puternice,dar acum aveau o viziune comuna.

Australia urma sa fie un stat stabil,alb,prosper,protejat de tarife comerciale si legislatie in domeniul asistentei sociale.Una dintre primele legi promulgate urmarea reducerea numarului de imigranti din Asia,reprezentand inceputul politicii infame a Australiei Albe care a continuat pana la sfarsitul anilor 60 ai secolului al XX-ea.In calitatea sa de al doilea prim-ministru al Australiei,Alfred Deakin a facut un comentariu pe cat de candid pe atat de remarcabil:„Pericolul reprezentat de rasele straine nu consta in defectele lor ci in calitatile lor.Energia lor practic inepuizabila,capacitatea lor de a se dedica noilor sarcini,rezistenta lor,precum si faptul ca se multumesc cu un nivel de trai scazut sunt elemente care ii transforma in concurenti redutabili pentru noi.” Drept urmare,cei doritori sa emigreze in Australia trebuiau sa treaca un test de cunostinte intr-o limba europeana,la alegerea ofiterului de la emigrari.Limba galica era preferata.Evident,examenul era promovat de foarte putini.

Deoarece nu reuseau sa se puna de acord asupra capitalei membrii guvernului au hotarat sa construiasca una noua.In anul 1909 au ales sa sape fundatia pe o pajiste din Monaro Tablelands situata la aproximativ 320 km sud-vest de Sydney.Doi ani mai tarziu guvernul din New South Wales a cedat guvernului federal o parcela de pamant cu o suprafata  de 25.000 km patrati.WalterBurley-Griffin,un arhitect din Chicago, a fost ales pentru a proiecta noul oras,aesta urma sa fie denumit Canberra,provenind dintr- un cuvant de origine aborigena ce ar fi insemnat „loc de intalnire” sau „sanii unei femei” ,in functie de povestitor.

Publicat în Amintirile mele, Australia | Etichetat , , , , , | 15 comentarii

Cocoşul minunat


Iesim la plimbare cu caruciorul pe strazi.Cum inchide mama-sa garajul incepe scandalul.Oaaaa…oaaaa…oaaaa,toata fata este numai o gura rotunda,mare si tipatoare.Cald,ora intoarcerii lumii de la job,pe drivway intra tot cate -o masina,oamenii ies,aud tipete si inchid mai cu grija usile fara sa le tranteasca.Eu,disperata ca-i pentru prima oara, de cand ies cu a mica la plimbare ,ca face asa gura mare de ma stiu  vecinii,o iau pe repede inainte,pe stanga,pana la iesirea in Wanneroo,ma intorc,copilul urla in continuare.Ce sa fac?De ce nu adoarme ca de obicei?Ajung iar prin fata casei,alti vecini ajung acasa insa eu deja imi fac numarul si fata tace.

A fost odata un cocos mare,rosu si dibaci care avea un mos.Mosul avea o baba si baba avea o gaina.

Asta nu-i „Punguta cu doi bani”? gangureste a mica incruntandu-se usor din sprancene.

Ba da,o stii si tu?Si pe lumea de unde ai venit tu exista povesti?Dar de ce sa-i spunem punguta cu doi bani,caci punguta nu-i personajul principal.Punguta este prilejul,iar cocosul este cauza din care s-a imbogatit mosul.Stii cum este cu relatia dintre cauza ,efect si prilej?Uite:cu prilejul caldurii venite din cauza verii ne imbracam subtire si cautam umbra.

Fata -mi trage un zambet in coltul gurii,spre stanga si tace.Lumea se uita la mine intrebandu-se cu cine vorbesc(oricum ei nu pricep decat refrenu).

Siiii,asa cum spuneam,gaina babei facea zilnic cate-un ou si nu numa’ca facea dar baba se si lauda mosului.Acesta,mosul, ii ceru babei sa-i dea si lui un ou de pofta.Baba,rea si a dracu’cum sunt toate babele zise:pai,bate si tu cocosul sa-ti faca oua,cum am batut si eu gaina.

Asaaaa?se minuna mosul,deci daca-l bat se oua?Si puse mana pe-un ciomag,alta pe-o aripa de cocos si dai si dai cocosului care odata scapat din mainile mosului o zbugheste afara din curte.Si alergand el asa pe ulita deodata vede pe marginea drumului o punguta cu doi bani.O ia in cioc si mai zburand,mai alegand se intoarce la mosu.Insa pe drum se intalneste cu boierul gras cu burta mare intr-o trasura cu doi cai ornati cu ciucuri rosii la ochelari….Cum care ochelari?Ochelari de cal.Si boierul se da jos din trasura,smulge punguta din ciocul cocosului si o taie mai departe.

Cocosul, se ia dupa trasura si incepe refrenul:cucuriguuuu,boieri mari,dati pungutaaaaa cu doi bani.Vazand cocosul ca boierul nu se sinchiseste o ia in sol minor:cucuriiiiiiguuuu,boieri mari,dati punguuuuuuttaaaa cu doi bani.Apoi incepe solfegiu:cu-cu ri-gu-boieri-mari,dati pun-gu-ta-cu-doi-bani.Apoi mai baga si-un diez dar boierul isi vede de drum.

Enervat boierul de atatea schimbari de gama ale refrenului il ia pe cocos de-o aripa si-l zvarle in prima fantana iesita in cale.Nah,sa se ‘nece.Dar cocosul, dibaci ,in loc sa se innece bea toata apa din fantana….cum o bea? cu ciocul.Ai vazut cum beau apa pasarile?Cate-un cioc-cioc-cioc-paaaaaana n-o mai ramanea deloc.Si iese afara din fantana si tine-te neica dupa boier cantandu-i refrenul preferat:cu-cu-rigu-bo-ieri-mari…..

Atunci boierul ajungand acasa il ia pe cocos si-l arunca in cuptorul de paine,pe jaratec,sa se friga.Dar cocosul dibaci varsa toata apa din burta pe jar si-l stinge,apoi iese afara(nu ma intreba cine a deschis usa la cuptor) cantandu-i boierului refrenul pana l-a zapacit de tot de l-a aruncat in banita cu bani,cu averea lui in monezi de aur,zicandu-si ca-i va ramane vreo moneda in gat si scapa de cocosul asta blestemat.

Cu burta plina de aur in monede de cate un dolar,sau nu,de cate un euro,sau nu de cate un galben de aur fiecare  cocosul minunat se duce la fereastra boierului,care deja se scarpina pe burta dupa masa copioasa pe care o papase(mancarea,nah…) si incepe:

Cucuriguuuuuu,boieri maaaaaaari,daaaaaati pungutaaaaaa cu doi bani si o tine tot asa pana cand boierul il ia si-l arunca in ograda cu vite,oi,porci,pasari,capre si alte dihanii ce-avea boierul prin ograda.Dar,in loc sa-l calce in picioare vitele pe cocos,le infuleca el pe toate,le inghiti asa vii si intregi,facu o burta mai mare decat a boierului si usurel cum era se infiiinteaza la fereastra boierului cucurizand de zor.Boierul nu mai putea de somn(dupa asa o masa copioasa,dormea) si nemaiavand reflexe de hapsan,cu o lene incomensurabila ii arunca punguta cocosului,acesta o lua in cioc si dus a fost.

Copilul meu asculta in continuare,au trecut 15 minute,ochii mari imi spun ca trebuie sa continui.

Mosule,mosule deschide poarta,asterne o prelata peste curte ca sa vars ce ti-am adus.

Cand vede baba ce bogat este acum mosul ii cere niscai critari,niste purcei,niste vitei si inca o gaina sa-i dea si ei.Atunci mosul ii spune babei sa-si bata si ea gaina cum si-a batut si el cocosul si are sa-i aduca bogatii.Baba,credula si natanga bate gaina care scapata din mainile ei gaseste o margica,o inghite ,se intoarce pe cuibar si…cot-co-daaaaaaac,cotcodac sse oua o margica.Asa ca baba a batut-o din nou pana gaina fugise unde a vazut cu ochii si nu s-a mai intors.

Draga lu’bunica…ai adormit? Doamneee ajuta! Dar de ce iti place tie povestea asta,ha?Pentru morala?Mosii sunt buni si babele sunt rele?Fata mosului e buna si fata babei este rea?Lacomia este sora cu pieirea?Cine are un cocos rosu este norocos?Cine are si nu da si altuia va ramane sarac?

Soarele s-a astamparat,se indreapta spre apus,racoarea vine deodata,punem botoseii ,mai dam cateva ture pe strazi paralele si ne intoarcem in curte la noi  unde mai doarme inca doua,trei ore.

Publicat în Amintirile mele, Australia, Calatorii | Etichetat , , , , | 39 comentarii

Dragi prieteni



M-am gandit sa va scot din „amorteala romaneasca” si sa participati activ,ha,ha,la alegerea numelui noului site pe care il dospim acuma,fiul meu si cu mine.

Cu acesta voi fi in legalitate cu vanzarea capsunilor ,la primavara,dar si cu orice mai imi trece mie prin minte sa vand,ha,ha,ha!

Deci,iata propunerile pentru noul site(domeniu privat):

Elisasblab.com

Elisasplaza.com

Elisascloud.com

Elisasplace.com

Elisasorbit.com

Elisasicon.com

sau:

Elisaszone.com

Elisasyard.com

Elisaspoint.com

Elisascycle.com

Elisasguild.com

Elisasleague.com

Elisasmob.com

Elisaism.com

Elisasphere.com

Elisaslane.com

Elisaspass.com

Elisastique.com

Elisazzle.com

Mai ramane sa vad ce inseamna cele mai multe sufixe si sa vedem care se potriveste activitatii blogului meu:gradinarit cu vanzare de produse,familie cu amintiri,preocupari politico-sociale,valorificarea produselor de gradina,opinii,etc.

Va rog sa votati pentru unul sau mai multe(cel mult trei) nume de site,care va plac..Multumesc si sper sa-mi dati concursul  😉

Publicat în Australia, Calatorii, utile | Etichetat , , , | 50 comentarii

Asemănare întâmplătoare


Vantul care vajie pe aici si tirania care domneste in tara mi-au amintit de Regina Ostrogotilor.Sper ca ne apropiem de mesajul din ultimile doua versuri.

Regina Ostrogotilor

Jalnic vijiie prin noapte glasul codrilor de brad, Ploaia cade-n repezi picuri, repezi fulgerele cad.

In castelul de pe stinca, la fereastra solitara, Sta pe ginduri o femeie si priveste-n noapte-afara.

Al ei suflet e furtuna, noapte e gindirea ei Astazi ea e pusa-n rindul celor mai de jos femei!

E regina ostrogota! Dar în turn aici e roaba; Lacramile-n ochii palizi îi sunt singura podoaba.

In tacerea din odaie-i intra cruntul Teodat, Ea se-ntoarce trista, blinda: – „Tu-mi esti rege si barbat.

M-ai privit intotdeauna ca pe-o piedica din cale, Pentru ce-mi ascunzi de-a pururi taina gindurilor tale?

M-ai inchis aici în lanturi; am rabdat în chip pagin, Si mi-am zis: El are dreptul! Mi-e barbat si mi-e stapin.

Mi-ai ucis pe-ntiiul sfetnic si râdeai ca lumea plânge Când de barba lui carunta spada ti-o stergeai de sânge.

Si-am tacut, zicindu-mi iarasi: El a fost supusul tau, De-a făcut vrun rău, tu rege, trebuie să curmi ce-i rău.

Mi-ai luat apoi copilul să-l ucizi! Si-am zis: E bine! Tu-i esti tata si ai dreptul peste fiul meu ca mine.

Dar el nu era al nostru, el era al tarii-ntregi, N-ai ucis în el un rege, ai ucis un sir de regi.

Vii, acum trimis de altii, vii să scapi si de regina, Teodat, iti temi domnia! O s-o pierzi, a cui e vina?

Am putut să fac revolta, ori pe-ascuns să te omor, N-am făcut-o, ca mi-e mila! Nu de tine, de popor!

Tu erai un om de lupta, fără rang si fără nume, Eu ti-am dat coroana tarii, să te fac stapin pe-o lume.

Si-acum asta-i rasplatirea ce mi-o dai?… E tot atât! Daca moartea mea ti-ajuta, vino, stringe-mă de git.

Pe femeia pusa-n lanturi n-o ucizi, ca-i miselie! Pe regina ai tot dreptul s-o ucizi, ca-ti e sotie!”

Nobila, cu ochi de flacari, ea priveste-n fata-i drept. Si, zicind, desface haina de pe tinarul ei piept.

Iar miselul sta, se uita, da apoi; si grabnic unda Singelui tisni din rana; si-a cazut Amalasunda.

Si plecat peste cadavru, el cu ochi de idiot A-nvirtit pumnalu-n carne să se scurga viul tot.

A deschis apoi fereastra, si pe colturoasa stinca Hohotind a-mpins cadavrul în prapastia adinca.

Surd viua prin codri vintul, brazii se-ndoiau de vint, Urletul suna sinistru ca un urlet de mormânt.

Parca negrele blesteme si le-amestecau haotic Mii de glasuri, tara toata, tot poporul ostrogotic.

Teodat, tu rizi! Dar moarta cea lipsita de sicriu Isi va rascula poporul, să te sfisie de viu!

Publicat în Opinii, Romania | Etichetat , , , | 17 comentarii

La multi ani,Simona draga !


Eram in 1967,dupa al treilea an de facultate.Venisem in vacanta la parintii mei in Comlosul-Mare,insa,aici ma astepta o noua sesiune,sesiune de vara,nepotica mea avea 1,5 ani si mama era ,ca in fiecare vara,foarte ocupata cu gradina ,cu culesul,cu piata,cu facutul banului,asa ca de-abia ma astepta.

Eu,care-mi pierdusem un cercel de aur cu safire in scoala elementara(1-7),iarna,in curtea scolii dupa ce ne-am tavalit prin zapada de un metru si apoi toata scoala ne-am intors sa-l cautam,ma rog,de atunci nu am mai avut cercei in urechi,asa ca era si timpul sa-mi pun cercei,aveam deja…eram domnisoara mare,cum sa mai stau fara cercei in urecchi?

Si,face mama rost de o gaura in buget si-mi da 150 de lei(era cu 100 de lei gramul) sa ma duc la Timisoara sa-mi cumpar de la Ociko-piat aur,1,5 grame si sa-l dau la bijutier sa-mi faca cercei. Am rezolvat problema cu cerceii,totul a fost OK,insa,dupa aia,ce m-am gandit eu,cum sa ma intorc acasa unde ma asteapta toata vacanta-in care normal era sa ma odihnesc-un copil de 1,5 ani care inca nu facea la olita,nah,Simona,iarta-ma ca divulg asta,altfel nu are niciun inteles povestea.

Cert este ca mamica ma astepta sa o iau in primire pe nepotica mea dragalasa(tare scumpa mai era,doar ca facea pe ea….) si ea,mama sa-si poata vedea de celelalte treburi.

Ei,bine,nu.Din Timisoara am „aterizat” la Resita,la prietena mea,Carmen,care era in vacanta la Dognecea ,la bunica ei,langa Lacul cu Nuferi.Nu fusesem la ea,parca,inca dar am ajuns la Resita,i-am dat telefon mamei(noroc ca aveam acasa telefon) ca eu m-am dus la Carmen si pe mine sa nu ma astepte vreao 10 zile ca ma odihnesc dupa sesiune.

Mama,saraca de ea,disperata zice:Vetico,Vetico…ce-ai facut cu banii de cercei?Nu,mamica,nu fii ingrijorata,am cumparat aur,l-am dus la bijutier si cand vin la Toamna la facultate sunt gata.

Mama ,saraca,nu vreau sa ma gandesc ce necajita era ca i-am facut acest pocinog,tocmai eu in care avea atata incredere si speranta,tocmai eu care in fiecare vara,de cand am plecat la Jimbolia la liceu,se baza pe mine si pe ajutorul meu,acum cand ii era mai greu am lasat-o balta.

La Dognecea era tare fain,mergeam la Lacul cu Nuferi,ne bronzam iar la sfarsitul mini-vacantei mele, la prietena mea, eram asa de fain bronzata,ne uitam noi intr-o oglinda care ne rasfrangea imaginile direct din paturi si stiu ca atunci am zis ca eu o sa ma marit vara,dupa ce-s asa frumos bronzata.Am mai scris pe blog  ca taman in Ianuarie m-am maritat si eram alba si nu mai conta nimic fiindca asa a fost sa fie.

Da,asa am facut eu cand eram deja cu maturitatea luata,trei ani de facultate terminati si cu o nepotica de ingrijit pe timpul verii.Dar,dupa ce m-am intors mama si-a scos parleala,m-a pus la treaba si eu nu am cracnit caci ma stiam vinovata,dar mama m-a iertat,nu m-a batut niciodata,nu mi-a vorbit urat niciodata,avea incredere in mine si eu am fost fericita sa stiu asta.

Si,astazi,1 Octombrie,nepotica mea ,Simona,implineste 45 de ani.

LA MULTI ANI,SIMONA !

Sa fii sanatoasa sa-ti cresti copiii ,sa-i casatoresti,sa le cresti si copiii lor si sa ai numai bucurii de la viata!

Te imbratisez cu drag si ma bucur ca azi,de ziua ta ,este si mama ta,sora mea Luci,acolo cu tine.Va pup pe toti si va doresc petrecere frumoasa impreuna! Acei crcei pe care eu i-am purtat aproape toata viata i-am daruit acum nepotelei mele,scumpei mele Lara Nicole ca sa-i poarte noroc in viata si sa aiba ceva de la bunica ei,ceva atat de drag mie.

UpDate:8 oct.2010

Publicat în Amintirile mele, Australia, Calatorii, Sarbatorim | Etichetat , , , , , , , , | 49 comentarii

Spring in the Garden


Publicat în Calatorii | Etichetat , , , , | 14 comentarii