Poze din drumul catre Oceanul Indian

Publicat pe septembrie 24, 2010 de

si apoi am mancat pe aici pe undeva Apoi ne-am intors si-am vazut si un rest de gradina,mai sus si nu-mi dau seama ce culturi sunt,nu ne-am oprit si Jundaloop Lake vazut din fata casei unde m-a intrebat copilul ce-a iesit din garajul ce se vede deschis ca ce fac.Thank,I’m fine 😀  i-am zis.

Acest articol a fost publicat în Calatorii, fotografie și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

34 de răspunsuri la Poze din drumul catre Oceanul Indian

  1. mona zice:
    septembrie 24, 2010 la 1:48 pm

    Faine pozele, mai asteptam!Te pupam

  2. mona zice:
    septembrie 24, 2010 la 1:49 pm

    Doamne ce m-as plimba si eu pe nisipul ala si ce mi-as viri picioarele in Ocean!Faine poze!Mai asteptam!Te pupam cu menajerie cu tot!

  3. windwhisperer zice:
    septembrie 24, 2010 la 2:49 pm

    Elisa, bine a venit pe lume , minunea Ta de nepotica ! Sa va aduca mii de bucurii ! Bunico :):)
    welcome to club, granny 🙂
    xx,j.

  4. CARMEN zice:
    septembrie 24, 2010 la 3:21 pm

    Excelenta excursia ta! dar, spune-mi te rog, de ce nu am putut sa deschid ieri postarea intitulata: Copilul copiilor mei?! 😦 Mda…pacat! tare m-am bucurat!
    Doresc sa te felicit pe tine proaspata bunicuta si mai ales pe tinerii parinti! Nepotelei bun venit pe lume! Pupicuri la toata lumea!

  5. Constantin zice:
    septembrie 24, 2010 la 4:18 pm

    Aha,uitasem ca in Australia se circula pe stanga.Dar un pic de bronz de ala indian nu ai vrut sa iei?Mie sa-mi spui daca ai vazut canguri sau ceva marsupiale,asta vreau eu sa stiu,ca de măgari si porci de-ai nostri sunt sătul.O zi buna,tuturor!

  6. Elisa zice:
    septembrie 24, 2010 la 4:18 pm

    Mona,
    era destul de rece pe 12 cand am fost ,acum este deja precum vara la noi.Nu am intrat in apa,poate inainte de plecare sa fac si eu o baie,nu ma las,gasesc eu un prilej.
    Windwhisperer,
    multumesc, sunt o bunica la care zambeste nepotica de 7 zile si tace cand o iau langa inima mea,ma iscodeste cu ochisori mari si albastrii spre negru si poate se intreaba :cine-o mai fi si nebuna asta care ma „impinge” ritmic cu inima ei? 😆

    Carmen,
    ai prins jumatatea aia de minut?Hmm…Am facut-o pentru a posta poze si vroiam doar s-o previzualizez si, din greseala am dat pe publica,asa s-a vazut cateva secunde dar nu am cerut aprobare copiilor,de aceea nu am lasa-o.Insa,pozele sunt minunate,ii fac mereu altele si cum aparatul meu inregistreaza si data si ora o sa ii arat bunicului.

  7. Elisa zice:
    septembrie 24, 2010 la 4:23 pm

    Constantin,
    da,se circula pe stanga si eu deja m-am obisnuit cu asta.
    Nu,nu am vazut ,inca,animale,doar aud cainii vecinilor.Un vecin are un caine f. batran si cu depresie,ii da medicatie insa el latra asa,cand il apuca,intruna.In prima zi cand am stat in curte credam ca la mine latra,ca ma simte,apoi am aflat de depresia lui ,saracul 😦
    Ca sa vad canguri tre’sa mergem in rezervatie ca aici nu-i India sa intalnesti vaci pe strada 😛
    Ziua buna tuturor si la noi este deja seara ,9;23

  8. Pingback: “Sapte flori, niste pisici, doi copii si zane mici” de Mirela Pete « my heart to your heart

  9. Pingback: “Sapte flori, niste pisici, doi copii si zane mici” de Mirela Pete « Supravietuitor's Blog

  10. maryanne zice:
    septembrie 24, 2010 la 7:58 pm

    vai ce frumos!!!minunate peisaje.Doamne,ce locuri frumoase pe pamantul asta!

  11. Pingback: Proiectul “Let’s Do It, Romania!” « Supravietuitor's Blog

  12. Pingback: “Iesi afara javra ordinara!” « Hai ca se poate!

  13. nonalina zice:
    septembrie 25, 2010 la 12:16 am

    Arati super,grand mather!
    Ma holbez la imagini si imi amintesc de Thornihill-de plimbarile la cascada Niagara,de hoinareli pe strazi cu mult verde,flori ,liniste si bus sosit la fix.
    Nu ma sfiesc sa-ti spun ca habar n-aveam de acel stil de viata si am cateva amintiri,demne de cartea recordurilor..Imi era teama sa folosesc masina de uscat rufe,asa ca am instalat o sfoara in curtea din spatele casei,asa ca la mama acasa.Am intins frumos rufele si

  14. nonalina zice:
    septembrie 25, 2010 la 12:31 am

    scuze..cand a venit cumnata mea s-a panicat ca am compromis-o la vecini.S-a inselat pentru ca vecina a adoptat metoda si ne salutam cordial ..
    Strangeam pungi intr-un geamantan..sa aduc in tara..am si adus spre disperarea cumnatei mele care imi stransese multe haine..In primul weekend am calcat un costum frantuzesc alb,elegant si sotului pantaloni albi si am fost caraghiosi pentru ca toti erau in sort,cat mai lejer ,cat mai relaxati..
    Suficient ,cred ca sa-mi asigur locul in cartea recordurilor….

    Carpe diem,Elisa!

  15. Dumi zice:
    septembrie 25, 2010 la 5:46 am

    Ai grije sa nu te fure careva, ca e pacat de tarisoara

  16. Pingback: Adaptări | Caius

  17. Pingback: Decepţie | Ioan Usca

  18. zincabeiu zice:
    septembrie 25, 2010 la 2:54 pm

    Ce liniste !

  19. victoriacus zice:
    septembrie 25, 2010 la 10:19 pm

    Ce frumusete. De ce mai vii tu inapoi Elisa draga.Nu ar fi mai bine sa iti iei sotul si sa ramai acolo?Zau asa,eu nu m-as mai intoarce. 🙂

  20. Pingback: GELOZIA « World of Solitaire's Blog

  21. Elisa zice:
    septembrie 26, 2010 la 5:08 am

    Maryanne,
    da,sunt frumoase peste tot in lume,nu numai aici,insa aici sunt curate,asta fiind vital pentru multa lume.
    Sunt curioasa daca ,astazi,fiind 25 sept. se va face Romania curata 🙂

    Nonalina,
    ma cam strambam la soare si la vant,in rest,nu stiu cum se face ca am mai slabit 2 kg de cand sunt aici.Poate este doar acomodarea.
    Noi avem curte cu sfori de intins rufe la soare,deci am scapat de sifoneala lasata de masina de uscat 🙂

    Dumi,
    am grija sa nu ma gaseasca paianjenul ucigator,in rest ..tarisoara moare si fara sa-i duc eu prohodul :((((

    Zinca,
    uite ca ai dreptate,in afara de vuietul valurilor si de vajiitul vantului prin garduri e cam liniste.Interesant ca lumea nu vorbeste tare in public si nu-i forfota pe care o stim din pietele europene.
    Victoria,
    cum am mai spus nu frumusetea locurilor este remarcanta aici ci un altfel de trai si nu-s cozi nici la casele de marcat,ca-s multe deschise simultan nu ca la noi doar doua si stai la coada mai mult decat printre rafturi.
    Nu cred ca sotul meu s-ar obisnui sa nu-l injure pe basescu la televizor,crede-ma…ha,ha,ha!

  22. Pingback: Comentarii la Levitic – 4 | Ioan Sorin Usca

  23. Pingback: Emily Dickinson (1830-1886) – Sorb un rachiu nemaigustat « Orfiv

  24. Pingback: Bergenbier | Ioan Usca

  25. gina zice:
    septembrie 26, 2010 la 10:27 am

    Atat de diferit fata de Europa totusi frumos si interesant.
    Uitandu-ma la poze ma gandesc cat timp va trebui sa treaca sa avem si noi asemenea drumuri? Mi le si imaginez in peisajul romanesc, bineinteles excluzand si ceva personaje, care poate s-ar schimba si ele daca am avea infrastructura…
    Tu esti mai tanara acolo la capatul lumii… sau de fapt noi suntem la capatul lumii:))
    Te pup si numai bine iti doresc.

  26. Pingback: 2012 | Caius

  27. nonalina zice:
    septembrie 26, 2010 la 3:46 pm

    Azi,am baut braga,la targul de produse traditionale,deschis pe o alee din parcul tineretului,in Bucuresti.
    Tot azi am vazut un reportaj de la pastravaria din Fagaras.Un peisaj de vis ca si cele doua fetite ale patronului.
    Ai slabit pentru ca nu te stresezi,dimpotriva te antrenezi in copilareala ,ceea ce intinereste inima.Poate iesi cu caruciorul si cand nu te aude nimeni,sa-i canti,sa-i vorbesti …sa te joci..si uite asa devenim iar copii.Ce poate fi mai adevarat?
    Trec la next,la Australia 6..

  28. Pingback: Haine noi, aur de toamnă! « Mirela Pete. Blog

  29. Elisa zice:
    septembrie 27, 2010 la 6:12 am

    Gina,
    nu,nu-s mai tanara,ba dimpotriva,aici chiar vad ca sunt bunica cu adevarat,asta ma si impovareaza nitel,caci altfel,acasa ma copilaresc sa-l fac sa rada pe al meu.Ma rog,va trebui sa-mi pun si vopsea pe la radacini sau sa nu ma uit in oglinda ,ha,ha,ha!
    Draga mea,si in California este tot asa,plutesti pe drum insa aici nu ingheata apa niciodata si poate asta este explicatia,fata de Romania,hahahaha!
    Si eu te imbratisez si toate bune!
    Nonalina,
    pastravaria aia tinuta de un neamt? De la Rodbav? Sau de la Complexul Sambata de Sus? sau de la Lacuri la Beclean? ca-s multe pastravarii pe la noi… 🙂
    Nu,am slabit de acasa,am facut o investigatie si n-am mancat nimic 2 zile,apoi alte doua si uite asa am demonstrat ca daca cineva chiar vrea sa slabeasca se poate…nu manca si slabesti fara alte nebunii de retete si sporturi de care daca nu esti obisnuit nu te tii si le faci pe toate degeaba.

  30. CELLA zice:
    septembrie 27, 2010 la 7:44 pm

    am şutit OCEANUL, singura APĂ pe care-o recunosc, şi pe tine să pot să mă bucur în voie…

  31. Elisa zice:
    septembrie 28, 2010 la 9:33 am

    CELLA,
    deci m-ai sutit tu pe mine,asta ca sa stea Dumi linistit ca nu mai e nimic de sutit din partea australienilor,ha,ha,ha!
    Ca sa nu ma scufund in nisipul ud nici nu am atins apa,dar privelistea ,pentru mine,este totul.Totusi,inainte de a ma reintoarce o sa ma duc si-n apa asta atat de cristalina,inspumata si curata,de sarata nuj,caci n-am gustat-o 😦

  32. nonalina zice:
    septembrie 28, 2010 la 2:10 pm

    Cred ca era neamt ,dupa figura-i roscovana ..singurul reper ar fi cele doua fetite…sorry!
    Ce incantare ,sa ai in jur atatea pastravarii! Daca ai peste,esti asigurat cu o hrana sanatoasa.
    Good,for you!

  33. Elisa zice:
    septembrie 28, 2010 la 3:03 pm

    Stai mai,nu ma invidia ca nu se gaseste la magazinul alimentar zilnic peste proaspat.Asa ai crezut?Aia exporta pastravii,nu n-i da noua,sotul meu imi aducea cateodata si nici nu-mi place sa miroase a peste in casa.Nu-s obisnuita sa gatesc peste,desi stiu ca este sanatos,mai ales oasele de peste ,ca-n bancul ala, cu cei doi din tren,il stii? 😛

  34. nonalina zice:
    septembrie 30, 2010 la 1:10 am

    Nu stiu bancul,nu l e retin pentru ca eu am ca hobby poezia..in scoala primara m-a intrecut la recitat poezii lungi,colegul meu Cilea Marin care la o serbare de sfarsit de an a recitat Penes Curcanul ,a luat si premiul intai.A ajuns cercetator stiintific ,ne auzim adeseori ..Poti sa-l scrii aici ?
    Eu primeam salau de la bulgarii mei de la Dunare ori de cate ori aveau ocazia sa vina in Bucuresti.Eram incantata si il mancam repede cu familia.Acum..e criza de toate..
    OK nu te invidiez mai ales acum ca vineri serbam hramul Bisericii si deja Iulia va praji maine muuuuuuuuuuult peste..de altfel si-a rezervat ntreagai ptr pregatiri..ceea ce presupune ca eu sa stau mai la distanta ca doamna tuna si fulgera sa iasa totul cum vrea ea…
    Cred ca esti la curent cu noutatile din tara..e vai si amar de unii oameni.
    Slava Domnului ca traiesc mai izolata ,acasa cu copiii care-mi ocupa tot timpul;unul vine,altul pleaca…Aprops! a inceput editia a V-a npm..nu se termina pana te vei intoarce in tara..
    Pic de somn si nu mai vad literele..noapte buna sau good afternoon!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s