Murătura

M-am intors la ale mele,desi ..”muratura” imi sufla-n ceafa  😀

Nu credeam c-am sa pun vreodata la murat castraveti asa de mari cum sunt ai mei de anul acesta.V-am mai spus ca am semanat de 5 feluri si am cateva fire din aceia lungi de sera,ce-i cumparam noi iarna sau primavara devreme(acum vad ca nu se mai gasesc   ❓  …)

Asa ca mi-am scos niste hrean(nu prea am ca si asta neudat nu s-a facut,este tot uscat si nici nu-l las sa creasca decat prin locuri unde nu incurca alte specii),am cules niste frunze de telina,betele de marar sunt in camara demult,ca si mararul s-a terminat prin gradina.Am pregatit boabe de mustar,de piper,foi de dafin,catei de usturoi si solutia. 1 litru de otet din vin+2 litri de apa+3 linguri de sare grunjoasa+6 linguri de zahar.Cand a clocotit vreo 3 minute am stins focul si asa fierbinte am turnat cu polonicul,nu toata deodata,peste castraveti.Pana sus,apoi am acoperit si seara am adaugat solutie pana la buza borcanului de 10 litri(solutia necesara era 1,5 portii),apoi am legat cu celofan in 4 foi,strans tare si deasupra o foaie de cuvinte incrucisate ca sa nu se umezeasca celofanul.Am asezat borcanul langa cel de anul trecut,care a mai ramas.Noi nu prea mancam muraturi .Pe vremea cand taiam porc puneam 11 borcane de mraturi de 12,10 si 8litri,din toate felurile si le mancam pe toate.Deeeh,grasimea din friptura faina de porc cerea muraturi,iarna…ce fain!!Regret vremurile acelea,eram -sau asa stiam -sanatosi,mancam din decembrie pana in mai carne de porc,ba ramaneau borcane cu friptura in untura si pe vara.Imi amintesc cum ne trimitea mama bidonul cu aceasta friptura,atunci la inceputul casniciei noastre si din facultate incepand,era mancarea excelenta 😉  untura pe paine si o bucata de carne fripta,rece deasupra si cu muraturi.Imi lasa gura apa…. Cand se termina carnea ungeam untura pe paine si presaram boia dulce de ardei deasupra si sare,fireste…cine stia ca sarea nu-i buna?

S-au dus vremurile acelea,gata,nu mai avem voie la grasimi ca ni se sclerozeaza vasele si facem necazuri celorlalti.Nu mai taiem porc,dar  sa nu credeti ca nu mancam carne de  porc,numai ca nu o nimeresc buna decat foarte rar(cateodata cotletul este sec ca iasca).Nimic nu se compara din ceea ce mancam acum cu mancarurile traditionale,invatate de la mama mea si gatite pana tarziu cand am incetat sa mai taiem porc.Am decoperit insa gusturi noi si placute,de  brocoli,de salate de tot felul,de varza de Bruxelles ,de paste cum ar fi pene cu dovlecel,mancare pe care o prepar astazi,este delicioasa,are si costita de porc in ea  😆  .Apoi fac tot felul de mancaruri la tigaie,doar din legume si ne plac.Ne plac fiindca n-avem ce face,sunt constienta ca asa e mai bine si daca tot trebuie…de ce sa nu-mi bag in cap ca sunt bune,ca ne plac si sa le mancam cu placere?Caci totul depinde de cum gandim.Daca refuzam din start un fel de mancare desigur ca aceea nu ne va placea niciodata.Ia incearca cu mintea s-o accepti,sa-ti spui ca este delicioasa si chiar sa faci,ajustand cu condimente,sa fie asa…alta viata!

Ia uite ce-am divagat! Revenind,fiindca nu s-a umplut borcanul am adaugat si 2 dovlecei galbeni si unul alb,2 morcovi si 2 ardei iuti.Gura borcanului trebuie sa fie plina cu bete de marar,cu radacini de hrean astfel incrucisate ca sa nu se ridice castravetii deasupra solutiei cand o mai seca…caci va seca cu siguranta pana intr-un an,fiind legat cu celofan.

MURATURI

Am murat un borcan si la soare,pentru acum.O sa fac o tocanita de pui  ca n-o sa-i mancam goi?!  😀

MURATI LA SOARE

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Mancaruri și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Murătura

  1. ba_laura zice:

    maaaama ce-mi mai zoftuieste gura de la pasajul ala cu friptura in untura…
    mie nici nu-mi trebuia carne.
    in tineretile mele (maica) era la cluj o paine semialba cu cartofi… de 4 kg.
    cat o roata de caruta (cel putin asa mi se parea mie), cu coaja subtire si gust divin.
    deci: o strunjea de pita din aia (asta insemnand o felie taiata pe mijlocul pitei, pe unde era mai mare :)), unsa cu untura si frumos si atent garnisita pe de-asupra cu gogosari carnosi sau castraveti murati + o carte buna = o zi perfecta de vacanta de vara acasa.
    „Mais ou sont les neiges d’antan?”

  2. ba_laura zice:

    am uitat sa zic de sare.
    trebuia sa fie neaparat grunjoasa.:D

  3. Elisa zice:

    Ba_Laura,
    draga mea,unde gasesc eu sare de mare..ca am reteta,nu mai stiu ce reteta am vazut si tre s-o fac,hahahaha…(roza vanturilor! ) si n-am sare de mare.Asta grunjoasa de se cumpara la sac este mai neagra,sare bruta din mina…cred.
    Mai…pai eu eram deja maritata,aveam copilu’ si luam lapte de la un nene din parc(cu casa) si paine deasemenea…din asta cu cartofi ,cum zici tu…era cat un cas de acum(ca la noi mai vin cu cas de oaie in piata,din acela nu prea inalt dar cat roata carului,asa cum zici si-i bine dospit He,he…maica…ce vremuri am mai trait si noi…nu se compara cu nimic de acum,vorba Zincai…Inainte era mai bine 🙂

  4. ba_laura zice:

    noi avem niste magazine cu produse naturiste,unde se gaseste sare de mare adevarata.
    ca am auzit ca aia din market-uri este parata.
    dar am citit (nu ma intreba pe unde) ca cea mai putin daunatoare este sarea grunjoasa… de aia in vrac, mai neagra si fara aspect comercial.recomandarea era s-o macini dac-o vrei mai fina, ca s-o poti folosi in cantitati mai mici.
    daca nu gasesti sare de mare „la oras” la voi, zi-mi, ca-ti trimit de la noi.

  5. Elisa zice:

    Laura,nici n-am cautat,stai linistita ca…aaa…mi-am amintit,era la rosiile uscate in cuptor ,reteta data de Constantin,acolo trebuie sare de mare,dar uite c-am fost ieri la Plus si n-am cautat…OK…si daca pun sare grunjoasa in loc de sare de mare…ce-i…nu-i acelasilucru?Tu la ce folosesti sare de mare?Merci oricum,nu te deranja sa trimiti,gasim si pe aici,ca doar e Ardeal…hahaha(poate-o fi ramas pe undeva de pe timpul imperiului,hahaha…)Nustiu ce m-o fi apucat strechea…ca rad ca prostu’cred ca sub sau inconstientul depaseste partea constienta a functiilor…

  6. SuKăRiT zice:

    Cu mămăliguţă, da? Mmmm!
    Că altfel arunci degeaba puiu’n cratiţă. Nu mai vorbesc de castraveţii irosiţi… 🙂

  7. Elisa zice:

    Deci,maine se executa mamaliguta,e bine?Azi am gatit o multime de feluri,de tocanita nu ne-am atins,n-am pus cartofi in ea special s-o asortez cu paste,cu galuste,cu mamaliguta si cu …orice,hahaha
    DA’castraveti cu mamaliga merge ❓

  8. SuKăRiT zice:

    Dragă, castraveţii merg cu orice, acuma de ce te sustragi, ha? N-ai chef de mestecat cu făcăleţu? Nu-i bai, poţi folosi şi-o furculiţă apoi o declari pripită… Pe asta, pe mămăligă. :))

  9. Andi zice:

    Acum mi-am dat seama de ce am simtit nevoia sa postez un…poem cu muraturi 🙂 Trecusem pe aici ….
    Zi buna

  10. Elisa zice:

    Ei,n-am chef…daca ai vedea cum fac eu mamaliga….???noproblem…;) ziceam si eu..ca nu mancasem mamaliga decat cu lapte,cu branza,cu sarmale(la nunti) insa cu castraveti…nu. Ma grabesc la romtelecom sa reinoiesc contractul la internet.Pa!

  11. Elisa zice:

    Andi,
    ma bucur ca postarile mele te inspira,chiar daca iti dai seama mai tarziu,deci in mod natural te inspira,nu voit,nu intentionat(de parca ar exista inspiratie voita…!!? 😀 )

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s