Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%
– Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.
Ofilirea bacteriana (cancerul
bacterian)
Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.
Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.
Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%
Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.
Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.
Septorioza (patarea alba a frunzelor)
Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea
a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.
Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE LA ARDEI
Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.
BOLILE LA VINETE
Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.
BOLILE LA VARZA
Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.
Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.
BOLILE CEPEI
Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.
Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).
Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.
BOLILE FASOLEI
Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
BOLILE MAZARII
Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.
BOLILE SALATEI
Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.
Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.
BOLILE CARTOFULUI
Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.
|
Am trecut să te salut că io nu mă am cu d-astaea 🙄 , mă doare capul (nu la propriu) că citesc o carte despre viaţa reală a gheişelor şi cred că aş da-n primire să suport regimul ăla de viaţă;
îţi zic pt.că m-am gîndit la tine şi la Cio Cio San cînd am luat-o la citit 😆
Dar filmul care fuse de curand despre viata gheiselor …l-ai vazut? acu 2 saptamani..sambata era 🙂
filmul de care zici tu l-am văzut, este ecranizarea cărţii „Memoriile unei gheişe” a lui Arthur Golden, film multipremiat 🙄
ce citesc eu este viaţa reală a gheişei care i-a inspirat cartea, MINEKO IWASAKI-„ADEVĂRATA VIAŢĂ DE GHEIŞĂ” 😆
Aha… 🙂
Ok,io vin c-un Mărţişor… 😀
Buna seara.Iti multumesc tare mult pentru postarea asta.Chiar aveam nevoie.Azi mi-a cumparat sotul meu , Merpan si piatra vanata.Maine seara voi pune piatra vanata in apa(noroc cu tine ca ai spus ca trebuie asa),iar poimaine voi face solutia si vom stropi pomii.Nu de alta,dar acusica incep sa creasca mugurii.Deja se vad putin.
Sa stii ca au inceput sa creasca rasadurile.Castravetii sunt campioni.
aaa,si uitasem,mi-a luat si chestie din aia de stropit,ca nu aveam.Anul trecut am imprumutat.
Victoria,
fain de tot! Merpan fa doar 1 litru in pet ca sa dai pe toate rasadurile iti ajunge.
Numai bucurii!! 🙂
Cavalere,
cavaler ca totdeauna si m-ai emotionat ,sa stii 🙂 Multumesc tare mult.Iti doresc si tie o primavara minunata si Doamnei Olteanca un martisor pe masura.Va pup.
multumesc mult pentru sfaturi.maine merg sa cumpar din obor.multi pupici
ce tratament trebuie pentru ingalbenirea frunzei la fasole?
va multumesc
Adi,
frunzele de fasole se ingalbenesc acum primavara de la frig,deci le trebuie caldura.Eu am acoperit-o in noptile friguroase.
Mai poate fi si soi cu frunze mai galbene.Dar nu dispera ca va creste randul doi de frunze care vor fi normale si acelea conteaza,daca planta traieste.
In rest…as vrea mai multe detalii,adica ce varsta are planta,cate randuri de frunze,ce temperaturi ati avut noaptea si daca te-ai uitat pe dosul frunzei ca poate are purici care-i sug seva. Cu tot dragulk,dar te rog sa revi… 🙂
este aproape la inflorit si unele frunze sau si uscat,nu are purici k m-am uitat,este pusa in solar
Asta este…eu in solar nu am cultivat niciodata si pot doar sa presupun ca nu are aerisire,cand este prea cald sau ma poate sa nu aiba destula apa.Ii trebuie multa,multa apa,deci asta trebuie sa fie….Bolile la fasole sunt ruginirea frunzelor si pastailor,dar de ingalbenit se ingalbeneste si la noi,incepand de jos in sus in timpul verii,cand e mare caldura si seceta.
mersi mult
Multa bafta! Sa te bucuri de munca ta… 🙂
buna!va rog sa imi spuneti si mie de ce mi se ingalbenesc ardeii in solar si se usuca de la varf!……va multumesc!
Corina,
nu cultiv in solar ,deci nu stiu.Imi pare rau 😦
asta ce spui tu reprezinta uscarea vasculara aplantei, si este datorata prezentei unor ciuperci cum ar fi:Fusarium oxysporum f. Sp. Lycopersici.
Practic boala este raspandita prin sol in timpul irigatului sa u in timpul ploii.
Tratament Topsin
Culturile de ja infestate nu mai pot fi redresate, pierderile ajungand chiar pana la 80%.
Marius,
nu am spus eu,am copiat si am pus link la inceput,de la Gradina de legume,sfaturi practice.
Si nu stiu la care te referi/Am constatat si eu uscarea vasculara a plantelor mari deja,la rosii si ardei,si poate si la vinete,dar poate era mai bine sa ne spui cum apare pe planta aceata boala ,cad florile de la rosii? se ofilesc varfurile la ardei,sau cum? Te astept 🙂
utile sfaturi
Utile,utile dar uite cum vine cineva spune cate ceva si cand este intrebat nu mai apare sa ne raspunda 😦
Tu esti alt Marius,da?
Merci pentru apreciere,as vrea sa fie util acest blog si nu numai frumos.