






Anul trecut am pus varza altfel decat toata viata,am pus-o eu,spre deosebire de pana atunci si anume asa cum am auzit, intr-o calatorie a mea,pe tren.Adica,nu am scobit cotorul sa umplu locul cu sare,asa cum se face pe aici .Fiindca de la o vreme in locul acela se inmuia,se degrada,se…ma rog, de acolo incepea sa nu mai stea bine.
Doamna care m-a invatat era bucuresteanca de la Deva,mergea la Deva la parinti si am facut asa cum am auzit de la ea si tare mi-a placut cum a stat varza pana la si dupa Paste .Nu s-a transformat moarea in mucilagiu,ca in alti ani.
Deci,am facut asa:
Pe fundul butoiului am pus mult cimbru si marar ,uscate si pastrate in saci sa nu se prafuiasca fiindca nu le-am udat acum.Nu am spalat nici varza ci doar am curatit-o de frunzele exterioare pana era curata.
Varza este de Dambovita,deci are frunzele de deasupra putin rasucite si nervuri nu prea mari.
Sarea este de cumparat la kilogram,varsata,deci netratata.
Hrean foarte mult,doua kilograme la 12 verze.
Cum am procedat?Dupa ce am asezat cimbrul si mararul pe fundul butoiului,avand grija ca sa nu astup gura robinetului,am asezat fiecare varza cu cotorul in sus.Dupa primul strat,adica 4 verze,am asezat o treime din hrean si am presarat pe fiecare varza cate o mana de sare.Apoi alt strat de 4 verze,alte radacini taiate pe lungime,de hrean si alti pumni de sare.Apoi ultimul rand si am suplimentat cu sare la sfarsit cu inca 2 pumni.Am acoperit si asteptam 3 zile pana se dizolva sarea apoi turnam apa rece si inchidem.
Dupa cateva(2) saptamani ma uit in butoi si daca vad ca se formeaza o pelicula de mucegai alb iau un tifon si adun cu el aceasta pelicula.Apoi sotul meu o pritoceste,adica scoate zeama in vailing si o toarna deasupra,de 3 ori.
Aceasta operatie de pritocire este necesara findca varza face gaze si deci trebuie vanturata vanturata.Ea se face cam la 2 saptamani sau 10 zile depinde de cat de cald/rece este in pivnita.






Faci un patut de legume(ce ai tu prin casa, dar neaparat sa fie si felii de ceapa si rosii).
Mirodenii – bobite de piper, foi de dafin, o crenguta de cimbru uscat (doar cat sa imprumute aroma pestisorilor, ca la sfarsit o scoti).
Lasi la cuptor cam 30-40 minute fara sa intorci pestele(se rupe).Nu se lipeste pentru ca e cocotat pe legume.
Il servesti cu ardei bulgaresti (
), vin rosu si lamaie.
P.S. O ţârucă am lipsit şi s-o dus în fras frumuseţe de grădină. Ţţţ! ![]()
Nu e de loc complicat si toate aromele raman puternic impregnate! Pofta buna Elisa si musafirii!
imi mai place shi prajit in ulei, cu cartofi nature shi lamaie…
sa nu lipseasca vinul de pe masa, la pastrav… ![]()
PS: vreau si eu o bucatica mica, mica, mica
pofta mare!
Asta daca-mi spuneti voi cum.Eu ,la mama,nu am gatit decat peste prajit pane,ori pastravul stiu, din auzite, ca este un peste de calitate si nu merita “stricat” prin prajire la tigaie.Deci,cum sa-l fac sa fie si bun,nu numai miros de peste sa aiba(ca ala nu-mi place).
Astept acum sa veniti cu modul de lucru,va roooog frumos,fiindca la ora 3 pm trebuie sa fie gata,cu tot cu garnitura(???) plus ciorba de salata pe care ma duc s-o culeg (salata) chiar acum. Mai am ciuperci,verzisoare de Bruxelles,migdale,smantana,iaurt si alte cele care se gasesc in frigider si camara .
Precizez ca stiu sa-i curat,dar nu stiu la care pesti se lasa si capetele si la care nu.
Va astept o jumatate de ora(acum este 11;30),dar mai trec pe aici si dupa aia.
Trebuie sapata (sau arata ) adanc cu harletul,apoi imprastiat ingrasamntul-gunoi de grajd.Intre timp culeg salata,frunze de patrunjel,brocoli ,varza de Bruxelles si cam atat.Daca n-o sa fie ger, la iarna, verzele si brocoli vor face recolte si la primavara,daca nu,nu.Noi lasam plantele,nu le aruncam.



Am colorat nitel ultima poza,din auto.Nu,pamantul nu-i asa de roscat,nici patrunjelul si salata atat de galbeni,dar nu-i asa ca e mult mai bine sa ne despartim de ea ramanandu-ne in suflet ca o gradina magica?Adio gradina mea de vis,ramai in vis.Ai fost o prietena buna,un loc unde viata se traieste pe sine ,unde limbile vorbite sunt nenumarate,unde amestecul graiurilor ma fascineaza.Unde turturelele vin,vrabioarele raman,randunelele vor veni,ciocanitoarea trece,pasarele, mici cat fluturii, cu ciocurile lor lungi intepand florile in timp ce se hranesc, sunt asteptate .Unde nu am plans niciodata.

Conopida provine din Cipru şi este cunoscută de 2.500 ani. Conţine potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupru, zinc, fluor, caroten şi vitaminele C, K, B1, B2, B6. Această legumă este recomandată pentru prevenirea bolilor de cancer.
Pentru că are Read the rest of this entry »

Sfecla rosie (Beta vulgaris) nu este atat de mult consumata pe cat ar trebui sa fie, asta e clar. De ce trebuie sa consumam sfecla rosie? Fiindca pe langa faptul ca este foarte nutritiva, este si sanatoasa. Marele avantaj este ca poate fi folosita atat cruda, cat si coapta, fara a-si pierde din calitati. Nu este insa indicata fierberea ei. Si frunzele sfeclei rosii au proprietati miraculoase: contin mult calciu si fier natural.
Sfecla rosie provine din zona Mediteraneeana si din vestul Astei.
LA CE ESTE BUNA
Cele mai utile intrebuintari medicale sint in afectiunile de anemie, tuberculoza sau in cele hepatice. Este foarte bogata in protide, hidraţi de carbon, zinc, vitamine (A, B, C, PP), fier, potasiu, calciu, fosfor, sodiu, magneziu, enzime si brom. Deasemenea, este un aliment care ii ajuta pe bolnavii de cancer. Fiind insa bogat in glutamina si zahar, este contraindicata bolnavilor de diabet.
In fine, sfecla rosie este indicata si in tratamentele de fertilitate, gratie nivelului ridicat de acid folic.
CUM SA GATITI SFECLA ROSIE:
Exact ca si dovleacul, Read the rest of this entry »