Ce mai fac?Pai…muncesc.Eu cand muncesc nu cant,nu dansez,nu fac nimic altceva fiindca ,v-am spus,sunt convergenta,dar rau de tot convergenta.Acum insa muncesc si rad.Sunt la cea mai cea categorie,”Pentru ca imi place” si vreau sa vad ce le place altora,fireste.
O consecinta imediata a faptului ca-s convergenta si eram cufundata in blogurile cele mai cele este proba de atletism pe care a dat-o laptarul la sectiunea “obstacole” sarind peste gardul meu (bateria tel descarcata,soneria defecta,deci singura solutie).
Da,Juriul a muncit la greu aseara tarziu,eu doar am privit ,norocoasa de mine.Am privit ca si cand erai intr-o casa si te uitai pe gaura cheii dincolo unde lumea se distra,muncind.In cateva,2,zile vor iesi listele pe care voi toti si cu noi deasemenea vom vota ce ne place la anumite categorii.Referendum.
Doamna Lucia Verona m-a uimit inca o data cand am vazut ca Juriul are un blog pentru acest concurs.Multumesc, Lucia .
Deci sa revin la munca mea-citesc bloguri incepand cu cele care plac cel mai mult celor mai multi dintre voi.Pe toate,aproape,mi le-as trece in blogroll,ba chiar eram tentata sa sterg tot ce am si sa o iau de la’nceput.Desi jumatate din ele sunt si la mine in blogroll.
Nici nu stiti ce stare minunata am,cat de fain este sa citesti bloguri si sa gasesti lume cu umor,caci asta imi lipseste mie in mare masura.
Deci,mai asteptati un pic si Juriul concursului Blog de blog va da startul la vot.Democratic sau nu mai vedem noi.
Februarie este luna in care, dintotdeauna, am insamantat pentru rasaduri:ardei ,vinete,rosii si diferite flori:petunii,panselute si altele.Insa m-am uitat sa vad in ce faza este Luna saptamana asta(fiindca maine am vrut sa seman) si am vazut ca este in scadere pana pe 14 februarie ,cand va fi Luna Noua,iar din 15 februarie incepe sa creasca,adica tocmai cand incepe postul Pastilor.
Seminte am cumparat atat de la Plus cat si de la magazin de seminte si insecticide asa ca saptamana asta ma voi pregati cu pamantul in ladite si cutii si Luni 15 februarie voi semana primele..ardeii si gogosarii,panselute si petunii si mai vad eu.
Fazele lunii în februarie 2010
zodia februarie perioada favorizate
Autor: Monica Lazar, astrolog
1. LUNA IN DESCRESTERE 1-13 FEBRUARIE 2010
Sunt favorizate urmatoarele activitati: cura de slabire si dezintoxicarea, curatenia, masajele de relaxare, interventiile chirurgicale.
2. LUNA NOUA: 14 FEBRUARIE ORA 4:53
Sunt favorizate urmatoarele activitati: preocuparea pentru bani si veniturile din munca proprie, dezvoltarea si valorificarea talentelor native.
3. LUNA ÎN CRESTERE 15 – 27 FEBRUARIE 2010
Sunt favorizate urmatoarele activitati: tratamentele, cresterea în greutate, masajul de drenare, tunderea parului si a unghiilor.Si,as adauga eu,semanatul.
4. LUNA PLINA: 28 FEBRUARIE ORA 18:38
Nu sunt favorizate interventiile chirurgicale si mai ales cele de la nivelul sitemului gastro-intestinal, labele picioarelor si rinichii.
5. ZILE FERTILE: 4,5,6,15,16,19,20,24,25
6. EVENIMENTELE IMPORTANTE ALE LUNII FEBRUARIE:
Mercur revenit în mers direct înca din 16 ianuarie va tranzita în februarie zodia Capricornului în perioada 1-12 si zodia Varsatorului în perioada 13-28. Îi vantajeaza pe cei carora le tranziteaza zodia natala (Capricorn si Varsator) în sensul ca vor putea comunica mult mai eficient si nu vor mai avea multe blocaje în relatiile inter-umane.
Venus tranziteaza în perioada 1-11 februarie zodia Varsatorului, de aceea s-ar putea sa fim mai detasati fata de declaratiile de dragoste, preferând mai degraba relatiile de prietenie. În perioada 13-28 februarie planeta dragostei dar si al micilor oportunitati intra în zodia Pestilor, unde se afla în exaltare.
O planeta într-un semn de exaltare se spune ca are o putere substantiala. Puterea unei planete exaltate este cam 75 % din puterea maxima a planetei.
De aceea cei din zodia Pestilor, si mai ales femeile vor avea o perioada excelenta pentru relatiile de dragoste, dar pot avea si oportunitati de dezvoltare în domenii diverse, în functie de casa unde se plaseaza tranzitul acestei planete pe harta fiecaruia.
Marte este înca în mers aparent retrograd în zodia Leului pe toata durata lunii februarie. Pe plan individual este bine ca în aceasta perioada sa încercam sa avem stapânire de sine, sa nu fim impulsivi în vorbe si fapte. Surplusul de energie sa-l folosim constructiv, prin practicarea unui sport sau prin implicarea în proiecte. Nativii zodiei Leului sau cei cu ascendentul în Leu sunt cei mai vizati.
Jupiter fiind deja în zodia Pestilor aduce un an deosebit nativiilor acestei zodii de apa, mai ales prima parte a anului. Toti cei care sunteti nascuti sau aveti ascendentul în zodia Pestilor veti avea un an excelent. Sunteti vedetele anului 2010!
Saturn în Balanta este mers aparent retrograd si ne pune la încercare capacitatea de a relationa cât si echilibrul interior. Cu rabdare si perseverenta putem sa rezolvam eventualele provocari ale acestei retrogradari.
Luna tranziteaza urmatoarele zodii în luna februarie:
Berbec: 17 si 18
Taur: 19 si 20
Gemeni: 21, 22 si 23
Rac: 24 si 25
Leu: 26 si 27
Fecioara: 1 si 28
Balanta: 2 si 3
Scorpion: 4, 5 si 6
Sagetator: 7 si 8
Capricorn: 9, 10 si 11
Varsator: 12, 13 si 14
Pesti: 15 si 16

O,astea nu-s toate fiindca am ale mele de anul trecut adunate si am mai comandat altele.Ceea ce nu am gasit si vreau sunt dovleceii zuchinii cu coaja galbena,mi-au placut tare mult .
Impatiens+paienjeni+insecticid=inflorire
Ieri,Sambata,6 februarie,am constatat ca impatiensii cei tineri, din ferestre, au ceva nefiresc,unii,nu toti.M-am uitat si am vazut cu ochiul liber panze de paienjeni acolo unde ar trebui sa fie boboci.Nu m-am prins.Mi-am zis ca uite,trebuie sa fac curat in camera ca ma prind si pe mine paienjenii.
Mergem noi la plimbarea aia, de care v-am spus sambata, printr-un comentariu si in drum zic:hai sa mergem la tanti aia cu magazin de seminte si substante,sa-i zicem de impatiens.In timp ce-i descriu ca vad la varfuri panze de paienjeni ea imi si spune cu ce sa stropim.Ne-a dat NISSORUN 10 .
Si iar muta toate ghivecele in baie si iar fa 1 litru de solutie din a zecea parte a substantei din plic si iar ancoreaza-le pe pervaz caci deja nu se mai tin decat suspendate . Acum astept inflorirea.O sa vedeti pe frunze,pe margini si pe peduncule niste bobite mici albe.Sunt cristale de ceva minerale continute in apa de udat.
Aici au rasarit vreo 10 fire din semintele “scuipate”.Trebuie sa le mut din ghiveciul cu ardei iute,insa toate vor la geam si mai la rece,caci geamuri mai am dar este prea cald 20 de grade si inca 10 ghivece,plus ca trebuie sa pornesc la vegetatie si crinii imperiali,o multime de alte ghivece….
Dar asta batrana nu s-a oprit deloc din inflorire,e o minune de floare desi am vazut azi pe o frunza niste purici si asta dupa ce am stropit cu NISSORUN.Probabil ca este doar pentru acarieni.
Muscatele de anul trecut sunt verzi.
Sunt verzi dar la vreo 13-15 grade.Sotul meu deschidea caloriferul si eu il inchideam.Nu pentru economie ci fiindca stiu ca trebuie sa le tin la rece.
Cele din 2 jardiniere,acelea care au crescut in ligheanul din curte,de langa rondul cu capsuni.Astea sunt.Arata cel mai bine.Mai este una pe hol,pe perete care arata tot bine.
Si cyclamen arata bine,au aproape aceleasi flori ca la-nceput .
Dragii mei,cat as fi eu de pesimista(dar nu sunt) cat as fi eu de credula(dar nu sunt) cat as fi eu de neincrezatoare(dar nu sunt) si cat as fi fost eu de sigura ca vremurile apuse nu se mai intorc niciodata,iata ca s-au intors.
Cand citesc blogurile prietenilor despre starea actuala a Romaniei,despre intentia si realizarea partidului-stat la care lucreaza pedeleii in frunte cu baselu si toate serviciile secrete(7) imi spun ca nu,asa ceva nu se mai poate,este imposibil sa ne reintoarca la umilinta,la picioare-n cur tocmai de la ei,niste neica-nimeni care fiindca-au fost MARI tovarasi pe vremea impuscatului acum prin prisma modelului basescu prind nu numai glas ci si puteri.
Am trait s-o vad si pe asta,sa-mi scrie mie aici la comentarii despre chiaburi ca si cand oamenii numiti asa de catre comunisti ar fi fost niste luseri. Am ajuns s-o traiesc si pe asta:regimul Dej s-a reintors.Ei,securistii si MARII tovarasi ,si-au facut in acesti 20 de ani situatii financiare excelente prin hotia de care stim cu totii,prin firmele capuse pe la primarii,etc si acum dupa 20 de ani vor sa anuleze iarasi istoria.Istoria adevarata.
Mai bine cititi aici despre cum a fost si va rog din inima sa nu ramaneti inerti si nici pasivi la injuriile pe care le veti primi in legatura cu ceea ce au fost parintii si bunicii vostri.Fiindca au fost oameni destoinici de la care regimul acela a luat tot,iar puii securistilor si tovarasilor de atunci vin acum sa ne scuipe pe noi intre ochi.Ia uitati ce mi-a scris la comentarii acea Tania:
“”"”" Sau cum sta treaba, pentru “chiaburi” e in regula sa fure si sa nu recunoasca de unde au luat, iar “taranii” trebuie sa recunoasca?Ii lasi numa in ceata pentru ca iti place postura de victima si nedreptatita. Alta meteahna de-a “chiaburilor”?!”"”"
Cititi si “Ciulinii Baraganului“ de pe primul meu blog
Articol din Adevarul
„Chiaburul”, creaţia comunismului
Florentina Tone
23 afişări
Miercuri 29 apr 2009
„Chiaburul”, creaţia comunismului
Să ţi se aplice eticheta de „chiabur” în anii comunismului, mai cu seamă în perioada de început, reprezenta o condamnare la o viaţă de prigoană şi de dificultăţi. Dar până pe la sfârşitul anilor ’40 cuvântul nu se folosea aproape deloc în limba română. Şi cu siguranţă nu se folosea cu sensul adoptat de propaganda comunistă.
„Termenul a apărut la noi prin 1947-1948”, spune Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet. „Chiabur” vine de la turcescul „kibar”, dar în România a început să fie utilizat de comunişti ca un fel de „traducere” a cuvântului „culac”, folosit pentru a-i desemna pe ţăranii înstăriţi din URSS în timpul anilor de teroare stalinistă.
„La noi nu se zicea până atunci chiabur, se zicea că respectivul ţăran e un bun gospodar”, mai spune Rusan. Începând cu 1949, termenul a intrat însă în lexicul uzual comunist şi a fost folosit masiv, mai cu seamă după Şedinţa Plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 3-5 martie, în care s-a hotărât „transformarea socialistă a agriculturii”. În traducere liberă, colectivizarea satelor.
Până în martie 1949 discuţiile despre „colectiv”, „colectivizare”, „gospodării agricole colective” fuseseră în mod intenţionat evitate. Romulus Rusan precizează: „Până atunci, ştiind că ţăranii care au fost în Rusia pe front văzuseră ce era acela un «colhoz», partidul a tot zis: «n-o să facem, fiţi liniştiţi, lucraţi-vă pământul». Iar în 1949, au recunoscut: se va face colectivizare”.
Termen instituit oficial în 1949
În 1949, aşadar, laţul se strânge în jurul ţăranilor. Iar partidul împarte populaţia satelor în patru grupuri mari, ocazie cu care se instituie în mod oficial categoria de chiabur. În raportul pe care îl prezintă Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara din martie, liderul comunist vorbeşte despre proletariatul agricol (adică ţăranii fără pământ), care reprezenta circa 2,5% din populaţia satelor, despre ţărănimea săracă, reprezentând 57% din populaţie, ţărănimea mijlocie, în proporţie de 34%, şi despre chiaburime, „cea mai însemnată clasă exploatatoare a satelor noastre”.
Moşierii din lumea satelor nu mai existau în înşiruirea lui Dej pentru simplul fapt că ei fuseseră deja mătrăşiţi: în noaptea de 2 spre 3 martie 1949, la ora 2, echipe de activişti şi securişti scoseseră din casele lor mii de familii de moşieri. Se adoptase un decret – decretul 83, completând legea nr. 187/1945 – care prevedea exproprierea moşiilor de peste 50 de hectare şi a fermelor model. Decretul a lovit direct în moşierime: au fost naţionalizate 6.258 de moşii şi 4.456 de conace din toată ţara şi aproape 8.000 de persoane au fost strămutate forţat, potrivit lucrării „România în timpul războiului rece”.
„Batraci”, „bedniaci”, „seredniaci”, culaci
Chiaburul trebuia îngrădit. Iar regimul avea armele necesare: „restricţii la desfacerea băuturilor”, „impozitul agricol“, „colectările“ etc.
Împărţirea în categorii a populaţiei rurale, realizate de Dej (proletariat agricol, ţărani săraci, ţărani mijlocii şi chiaburi), reproducea întocmai categorisirea sovietică: „batraci” (ţăranii fără pământ, care munceau cu ziua), „bedniaci” (ţăranii săraci), „seredniaci” (ţăranii mijlocaşi) şi „culaci” (ţăranii bogaţi). Şi tot ca şi în URSS, regimul românesc respingea chiaburii, pericolul suprem în lumea satelor, în perspectiva realizării colectivizării, şi se baza mai mult pe ţăranii săraci şi pe muncitorii agricoli.
Cei mijlocaşi erau consideraţi, cumva, „şovăielnici”, „lipsiţi de hotărâre”. Sau, cum spune Dej, în raportul prezentat la plenară: „[Ţăranul mijlocaş] şovăie încă şi va şovăi atâta timp cât nu va fi convins că alianţa sa cu clasa muncitoare şi cu sărăcimea satelor îi apără gospodăria sa împotriva chiaburimii hrăpăreţe”.
Cine e chiaburul?
Începând din acest moment, chiaburul e zugrăvit în cele mai negre tuşe, atât în discursurile oficiale, cât şi în articolele din oficios. Noua categorie nu e, însă, riguros definită nici în anii de început ai comunismului, nici mai târziu, prilej pentru nenumărate abuzuri. Se vorbeşte despre „burghezia satelor”, „exploatatori”, „specula mârşavă a chiaburilor”, dar ce înseamnă asta?
La prima vedere, sub pălăria termenului „chiabur” intră numai ţăranii înstăriţi, cei cu mai mult pământ decât media. În realitate, însă, aşa cum o arată numeroasele documente ale partidului, titulatura e mult mai generoasă şi e legată şi de posesia unor mijloace de producţie: sunt chiaburi şi proprietarii de batoze şi de tractoare (care câştigă diverse sume închiriindu-le celorlalţi ţărani), sunt chiaburi şi posesorii de cârciumi, de magazine, de mori, sunt chiaburi şi cei care îi „exploatează” pe ceilalţi ţărani, angajându-i pentru diverse munci.
Dar, important, intră în categoria de chiaburi chiar şi ţăranii săraci şi mijlocaşi care „sabotează” regimul, nepredându-şi cotele către stat, refuzând să intre în gospodăriile colective sau acţionând, prin diverse mijloace, împotriva regimului.
Criteriile lui Dej
În raportul prezentat la Plenara din martie, Dej încearcă să evidenţieze o serie de criterii cu ajutorul cărora să fie identificaţi chiaburii: „Pentru a deosebi muncitorul agricol, ţăranul sărac şi cel mijlocaş de chiabur, trebuie să ţinem seama de următoarele criterii: dacă are pământ, în ce regiune se află pământul, dacă mai posedă şi alte mijloace de producţie, câte şi anume ce fel de mijloace de producţie; felul de cultură; cât produce şi cât aduce din producţia sa pe piaţă; dacă exploatează sau nu munca străină; dacă este sau nu exploatat de alţii; mărimea familiei, precum şi o serie de împrejurări locale pe care le putem aprecia numai cercetând fiecare caz concret în parte”. Potrivit statisticilor din acele timpuri, publicate de oficios, gospodăriile chiaburilor reprezentau 5,5% din total.
„Vicleni”, „hrăpăreţi”, „ciuperci otrăvitoare”
Chiaburii, sub forma ciupercilor otrăvitoare, în „Urzica“
Foto: mnir – www.comunismulinromania.ro
„Furt, suprapreţ, exploatare, evaziuni, minciuni, camătă, speculă, svonuri, sabotaj, jaf”. În termenii aceştia e descris chiaburul într-o caricatură din „Scînteia”, din 23 aprilie 1949, căci oficiosul duce o campanie aprigă împotriva celor socotiţi chiaburi, adică „duşmani ai clasei muncitoare”. Dar caricaturi grăitoare pot fi găsite şi în „Urzica”, şi în celelalte publicaţii ale epocii.
Chiaburii sabotori
După luna martie a anului 1949, aproape că nu e număr al „Scînteii” care să nu cuprindă articole despre „actele de sabotaj” ale chiaburilor, despre modalităţile prin care aceştia şi-au alcătuit moşii întinse, exploatându-i pe cei mai săraci. Astăzi, articolele cu exemple moralizatoare din oficios par absurde.
Nu-ţi vine să crezi că puteau fi considerate credibile. În anii aceia, însă, situaţia era cruntă. În articolul de fond din „Scînteia” din 24 martie 1949, chiaburii erau prezentaţi drept „hrăpăreţi şi vicleni”, oameni care „au pus mâna pe cel mai roditor pământ”, care „au cele mai multe unelte de muncă, ba chiar şi maşini agricole şi tractoare”, „cele mai multe şi mai bune vite de muncă”, „unii au prăvălii sau cârciumi în sat”, „alţii au moară, uleiniţă sau cazane de ţuică”, „alţii stăpânesc păduri întinse sau însemnate suprafeţe de vie, de livezi de pomi roditori sau păşuni”.
În „Urzica”, chiaburii sunt înfăţişaţi sub forma unor ciuperci otrăvitoare, dat fiind că otrăvesc lumea satului cu zvonuri privind colectivizarea.
„Fierbe fierea în chiaburi”
„Chiaburii prostesc pe săracii şi mijlocaşii prea încrezători spunându-le că numai «prin munca şi hărnicia lor» au reuşit să-şi agonisească averea”, se precizează în oficios.
Potrivit „Scînteii”, „chiaburimea este duşmană regimului de democraţie populară, duşmană a clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare”. Un alt text, din 22 martie 1949, inventariază acţiunile prin care „a ajuns chiaburul Anghel Ştefan din Otopeni-Ilfov să pună stăpânire pe un cătun întreg”, înşelându-i pe ţărani, un altul din 31 martie conchide: „Ară tractoarele Statului, fierbe fierea în chiaburi”.
Şi asta pentru că, vezi-Doamne, ţăranii nu mai aveau nevoie de tractoarele chiaburilor să-şi are pământul, că arau cu cele ale statului. Cele mai multe dintre texte îi „înfierează” pe chiaburi, ca sa folosim un alt termen drag regimului. „Chiabur demascat în ziarul de perete pentru că n’a vrut să-şi plătească impozitele”, „Chiaburi sabotori daţi în judecată”, sunt alte titluri din „Scînteia” din 28 mai 1949.
Lupta cu elitele satelor
Dincolo de etichetele şi de motivaţiile oficiale, un lucru era clar: ţăranii înstăriţi, acei buni gospodari din sate, reprezentau un pericol suprem pentru apropiata campanie de colectivizare. Ei se bucurau de avantajele muncii lor şi nu doreau schimbarea situaţiei, ei reprezentau de factori de influenţă în lumea satelor, motiv pentru care trebuiau să fie îngrădiţi. Partidul ştia asta iar lupta împotriva „chiaburilor” a fost, de fapt, şi o luptă împotriva elitelor din sate.
Marginalizaţi, anchetaţi şi arestaţi din motive diverse, gospodarii satului şi-au pierdut influenţa. Averile le-au fost confiscate, casele, în unele cazuri, au devenit sedii ale viitoarelor gospodării agricole colective, iar copiii n-au fost primiţi la facultăţi din motive de „origine nesănătoasă”. Sau au fost primiţi numai atunci când părinţii erau de acord să renunţe la pământ.
Au fost şi cazuri – numeroase, de altfel – când ţărani consideraţi chiaburi au fost executaţi pentru că întreţineau rezistenţa la colectivizare şi pentru a servi drept exemplu. Într-un raport al Securităţii, citat în lucrarea „Banalitatea răului” a lui Marius Oprea, se precizează că trei chiaburi din comuna Bistra, judeţul Alba, au fost executaţi, iar motivaţia era următoarea: „În judeţul Turda trebuie până la 23 august să ia fiinţă mai multe gospodării agricole colective şi, din cauza chiaburimii care făcea propagandă contra gospodăriilor şi cum ţăranii săraci erau sub influenţa lor, nu puteau sa ia fiinţă aceste gospodării”. Au fost împuşcaţi cei trei şi a doua zi „a crescut cu mult numărul cetăţenilor înscrişi pentru gospodăria colectivă”.
Familii cu destine frânte
Viorica Panaitescu are 80 de ani şi e fată de chiabur. Aşa a fost catalogată în anii comunismului. Tatăl, învăţător într-o comună din Teleorman, adunase câteva hectare de pământ pentru cele trei fete ale lui. „Când s-a căsătorit, tata n-a avut nimic. Că era dintr-o familie cu 10 fraţi. Dar a fost foarte gospodar şi a muncit.
A tras toată viaţa şi a purtat pantaloni de dimie ca să strângă pentru fetele lui”. Îşi dă la o parte ochelarii şi-şi şterge lacrimile ivite fără voie în ochii mici.
Pământul învăţătorului socotit chiabur a trecut la stat imediat ce a început prigoana împotriva gospodarilor înstăriţi: „nu i-a rămas nici măcar pământul din fundul curţii, şi pe ăla a trebuit să îl dea”. Şi când fata lui cea mică, Viorica, s-a înscris la Facultatea de Medicină, altă poveste neplăcută: „Când s-a afişat repartiţia pe săli pentru examen, eu nu eram pe liste. Secretara pusese deoparte dosarul meu, alături de alte dosare. Ca fiică de chiabur nu puteam da la Medicină.
Şi m-am înscris la ASE. Acolo te puteai înscrie dacă erai din familie de chiaburi dar rămâneai studentă doar dacă intrai în primii 5%. Şi am intrat. M-am făcut economistă şi nu-mi pare rău”.
Coşmarul cu pantofii găuriţi
N-a avut o viaţă prea uşoară Viorica Panaitescu. Nici ea, nici familia ei: „Stăteam în gazdă la Bucureşti cu sora mea mijlocie şi chiria costa 600 de lei pe lună. Iar tata rămăsese doar cu salariul de învăţător, de 400 de lei.
Plângeam şi mă gândeam: «ce-o fi mai vândut tata, ca să ne plătească nouă chiria?» Că vânduse tot de prin curte să ne ţină pe noi la Bucureşti, a dat jos grajdul, pătulul, a vândut lemnele, fiarele… A avut o capră, a vândut-o şi pe ea. Au ajuns rău şi nu erau vinovaţi de nimic”. O familie distrusă, adusă la sapă de lemn. Şi ca ea, alte atâtea.
Acum o bunică de 80 de ani, doamna Panaitescu îşi aminteşte că a urmărit-o toată viaţa povestea asta: „Eram cea mai mică dintre surori şi purtam întotdeauna hainele lor.
Surorile mele aveau mâinile mai lungi iar eu aveam tot timpul mânecile rochiilor suflecate. Iar pantofi noi noi n-am avut până n-am ajuns să am salariul meu. Purtam pantofii surorilor care ajungeau la mine cu talpa găurită. Puneam un carton pe dinăuntru şi aşa mergeam la facultate. Ani de zile am avut coşmaruri: visam că port pantofii găuriţi şi că păşesc cu talpa goală pe asfalt”.
CUVÂNT COMPROMIS
Astăzi, cuvântul „chiabur” nu se mai foloseşte. Face parte din categoria cuvintelor compromise, încărcate negativ, alături de termeni şi sintagme precum „organizaţie de bază”, „tovarăş”, „congres”, aşa cum precizează lingvista Ioana Vintilă-Rădulescu, de la Institutul „Iorgu Iordan – Al. Rosseti”.
Vedeti si acest document.Presedintele acestei asociatii este consateanul meu.
Doua comentarii ale Taniei la postarea mea “Si sa nu ma faceti sa ma enervez” ma determina sa raspund prin postari si nu prin comentarii deoarece comentariile ar fi plicticos de lungi dar si fiindca este interesant sa va propun o discutie pe subiectul copy/paste or not.
Majoritatea articolelor mele sunt scrise de mine cu lucrari din gradina,tratamente si procedee pe care noi doi,sotul meu si cu mine le facem de zeci de ani in micuta gradina de legume si pomi fructiferi.Deci,am zis majoritatea,nu am cautat acum sa vad exact.
Si nu as fi apelat la metoda copy/paste,pentru celelalte cateva articole cum este “Mararul”Patrunjelul”Usturoiul” Marul” si alte cateva fructe si legume din gradina mea insa eu nu-s specialista in domeniile in care se cunosc proprietatile si actiunile acestor fructe si legume si am vrut sa arat cat de important este sa le consumam.Asa ca am cautat,in lunile de iarna,cand nu am lucrari in gradina, sa scriu despre acestea.
Astfel ,daca va veti uita veti gasi ,la sfarsit de fragmente sau articole ,in paranteze sursele.:Musetel.ro ,Bucatarie online , Romedic, Healthy, Saptamana ,Gradina mea .ro, Felicia , Sansa buzoiana , Revista Avantaje, Gastronomie,ele.ro ,Evenimentul regional de Iasi, Formula As, Medicina naturista,Retete online.com, Culinar.ro si inca nu sunt toate.
Rezulta din ceea ce am spus si daca nu ma credeti va puteti uita,ca am grija sa scriu sursa de unde iau informatii de o specialitate straina de mine,la care nu ma pricep si pentru care nu-mi asum ”paternitatea”,ca sa zic asa.
S-o fi intamplat chiar sa gasesc la primul click un articol care nu era cel original ci tot o copie si care nu preciza sursa.Asa o fi fost la articolul despre Usturoi la care Tania face referire ca si cum eu daca am scris sursa necunoscuta inseamna ca mi l-am insusit??!!!Nu,nicidecum si nici rea intentie nu am avut fiindca am scris fie asa cum am gasit fie daca nu am gasit sursa precizata am scris eu sursa necunoscuta.Insa,in acelasi articol ,la sfarsit,eu dau link de la alt articol de-al meu tot despre usturoi ,de anul trecut si acolo sunt precizate sursele:Evenimentul regional de Iasi si Formula As.
Referitor la articolul acela,despre usturoi,vreau sa spun ca am incercat acum sa refac un traseu pe net si am gasit chiar in mai multe locuri textul acesta ,ba prin forumuri,ba prin alte site-uri si datate 2006 si 2008,iar eu am scris articolul acum,de curand.Asta inseamna ca nu de la mine au preluat respectivii asa cum spune Tania.
Scrieti si voi primele randuri din text care incepe cu” Natura ne-a pus la indemana doua legume incarcate cu vitamie….” si vedeti ce va da google.Primul articol este cel al carui link l-a lasat Tania la comentarii insa este doar textul fara autor,fara sursa,habar n-am de unde este acel text.
Pe de alta parte,tot cautand am dat de autori ai unor articole despre usturoi printre care:Alina Popa,Ilie Tudor,Victoria Babin – Flux insa n-am gasit numele doamnei de care zicea Tania ca este autoarea acestui articol,cercetatoare fiind dumneaei.Regret.
Ramane sa hotarati si sa-mi comunicati voi daca textul Taniei,de la comentarii, ma caracterizeaza sau nu,daca eu sunt sau nu o persoana asa de ipocrita si de neatenta cum spune ea direct.
Si cum sta treaba Elisa? Hotul striga hotul? Articolul “Usturoiul – un adevarat aliment”, semnat by Elisa, treci jos in colt ca este cu sursa necunoscuta??? De ce nu spui ca este copiat de pe http://www.romanianmall.com/natural/usturoi.html si ca este bazat pe cercetarile unei doamne terapeut de valoare – Doamna Angela Elena Beju, terapeut şi lector acreditat de Asociaţia Naţională de Terapii Complementare din România (ANATECOR). Ce parere ar avea dumneai sa afel ca i-ai preluat articolul si il dai ca sursa necunoscuta? Sau cum sta treaba, pentru “chiaburi” e in regula sa fure si sa nu recunoasca de unde au luat, iar “taranii” trebuie sa recunoasca? Nu as face asa mare caz din treaba asta, nu am un interes personal, dar urasc IPOCRIZIA.
Aaaa, scuze, i-ai schimbat doar titlul la articol, ai avut o contributie grozava. Iar postul de pe blog este preluat peste tot in alta parte sub forma unui articol interesant scris de Elisa, dintr-o sursa necunoscuta, probabil din marea intelepciune a poporului roman, articol, transmis pe cale orala asemeni “Mioritei”. Si pentru ceilalti care comenteaza si iti dau dreptate, de ce nu le explici clar cum ti-a fost “furata” ideea. Alta super mare prostie. Dar tu esti furata tot timpul. Orice om cu judecata si-ar da seama ca nimeni nu ti-a furat nimic. Ii lasi numa in ceata pentru ca iti place postura de victima si nedreptatita. Alta meteahna de-a “chiaburilor”?!
Iata o situatie asupra careia chiar merita sa ne oprim.Cand intervine ceva legat de viata si de moarte toate celelalte nimicuri par intr-adevar ,cum spunea cineva la comentarii,stupide.
Ma invart(in cap) de dimineata sa ies din situatia de ieri.Nu gasesc nimic si totusi trebuie sa ies,trebuie sa trec de postarea cu aproape o suta de comentarii,ea ma capteaza dar ma si agaseaza.Si nu stiu cum sa ies.Ma uit la poze,as avea ceva,dar nu pot.Nimic ,din ce am eu la indemana ,nu-mi poate muta gandurile.Doamne fereste de mai rau nu este chiar o vorba-n vant.Si deschid a treia oara la Lucia Verona si-mi spun:ce ti-e si cu viata asta…iata pentru ce merita intr-adevar sa te zbati si sa lupti!
Fiind o leapsa o dau mai departe acelora care vor sa-l ajute pe Daniel Raduta.Noi putem sa-l ajutam,in afara de donatie, prin preluarea lepsei si a bannerului corespunzator.
Sa vedem cine va lua acest premiu.
Toata lumea care imi viziteaza blogul a citit pagina”Despre mine”?Caci daca nu,va rog sa o faceti,fiindca nu mai pot.
Scrie acolo ca sunt nepoata de fosti chiaburi,asa cum i-au botezat comunistii in anii 50 pe cei mai destoinici oameni de pe la sate si i-au deportat luandu-le,adica furandu-le toata averea ?Scrie.Atunci va rog sa intelegeti ca daca sunt harnica si generoasa nu-s si proasta.Si va spun voua celor care-mi furati ,la propriu,ideile de pe blogul meu ca va voi arata cu degetul atata timp cat nu faceti un lucru elementar ,de bun simt, acela de a preciza de unde v-au “venit” ideile pe care le folositi pe blogurile si in gradinile voastre.Sunt foarte suparata.Ieri,alaltaieri am descoperit intamplator cum sfaturile mele circula(sub alte nume) pe bloguri si forumuri de profil.Am zis,lasa…sa fie fericit!
Azi,insa descopar cu uluire alte si alte metode de-ale noastre(si vai si amar daca afla al meu sot,hahaha) expuse pe blog cu drept de autor.Pai este frumos??Intreb si eu,este frumos asa,sa vii la mine ani de zile sa privesti,sa intrebi,sa-ti raspund,sa te ajut sa fii bucuros,sa aplici si dupa o vreme s-o dai ca idee originala?
Azi nu spun nume,spun doar atat:nu pot suporta hotia de orice fel,nici cea de idei.Sunt fiica si nepoata de oameni care-au fost furati la greu,am in sange ura aceasta pentru hotie.Si,daca nu pot face nimc sa va opresc vreau sa va spun doar atat:cei care faceti aceste lucruri ,adica nu precizati ca v-a venit ideea de la mine,(ca sa fiu clara) aceia mi-ati iesit din inima.Asta-i grav ca nu depinde de mine sa plac sau sa nu plac pe cineva,cu sufletul nu ma joc.Tremur de nervi cand scriu,ma simt ca dracu de rau si acum imi pare atat de rau ca am facut blog cu gradina in martie 2008,imi pare rau.Pentru neloialitate.Ma simt inselata.Simt ca nimeni nu-mi este prieten,simt si ma doare al dracului de rau.
Deocamdata atat,nu voi arata nici pozele care confirma spusele mele,se stiu ei ca au batatorit bine cararea spre blogul meu.
1.Din avocado poti face guacamole, o pasta foarte gustoasa ce se unge pe paine.
Mod de preparare:
- fructele de avocado sa fie coapte bine, le speli si le tai in doua. Scoti samburii si cu o lingura scoti pulpa din coaja.
- intr-un blender (optional) pui pulpa de fruct, o ceapa taiata fin si o rosie maruntita bine.
- sare si piper dupa gust.
- dai bine prin blender pana obtii o pasta fina.
- daca nu ai blender, merge si cu furculita, dar e mai greu si pasta nu e asa de fina.
- va iesi o pasta verde, dar sa o consumi pe loc, ca altfel se oxideaza stratul de deasupra si devine negru. Nu e toxica astfel, doar putin inestetica, poti sa dai jos stratul de deasupra daca iti ramane pasta si pe mai tarziu.
- se mananca pe paine (prajita e super), cu rosii felii.
2. Variatiune pe tema retetei anterioare: se paseaza 1 buc avocado impreuna cu o cantitate egala de iaurt + putina brinza de vaci. Se adauga citva stropi de lamiie, pentru a incetini “oxidarea” si piper, sare, dupa gust. Optional, pentru amatori, se poate adauga ardei iute tocat marunt sau putin chili. Tot optional, se poate adauga patrunjel tocat fin. Se unge pe piine prajita.
Later edit: fructul trebuie sa fie verde, dar in acelasi timp putin moale la apasare. Fructele tari nu sint bune iar cele prea moi si cu pete maro sint deja trecute.
3. Salata de avocado, mango si alune
Ingrediente
1 avocado mare
1 mango mare
verdeturi (spanac)
frunze proaspete de coriandru
50 g alune
12 boabe de zmeura
2 catei de usturoi, zdrobiti
zeama si coaja unei lamai verzi
2 linguri ulei de masline
Aranjeaza frunzele de coriandru si spanac pe 2 farfurii. Curata si taie cubulete avocado si mango si aseaza-le peste verdeata. Pune in blender zmeura, usturoiul, zeama si coaja de lamaie si uleiul de masline. Toarna acest amestec peste salata si presara alunele deasupra lor.
4. Eu il prepar in blender cu 3-4 catei de usturoi, 2 linguri de smantana, sare si piper, iar la final ii pun o rosie tocata cubulete mici. Bineinteles, pe paine prajita.
5.
1 un avocado copt(moale)
2 o conserva de ton in ulei
3 o ceapa
4 zeama de la o jumatate de lamiie
5 nitica sare
6 delicios, consistent, sanatos
6. prima data l-am mancat crud si a fost bleax
apoi am vazut la televizor ca o tipa il manca cu caviar, eu am fost mai smechera si l-am mancat cu icre de somon. cah.
apoi un coleg de serviciu mi-a spus ca el il mananca cu paine prajita, sare si lamaie. delicios.
ca sa nu se oxideze se poate pune in zeama de lamaie, sau stropi cu zeama de lamaie.
acum il fac dupa cateva retete luate de pe net:
1 avocado bine copt, niste somon afumat, un ou fiert.
Pentru sos: smantana grasa, zeama de la o jumatate de lamaie, mustar, hrean, nitel ulei de masline.
se amesteca toate cele pentru sos si apoi se toarna peste avocado, somon si ou aranjate dragut pe un platou sau farfurie.
1 avocado, 1 grapefruit, 1 mar, 2 andive mai mari. Se pot pune chiar 4 buc. deoarece andivele sunt “baza” salatei, 70 gr.cascaval sau svaiter, 70 gr. branza cu mucegai, 70 gr. nuci, 1 lamaie (zeama) dupa gustul fiecareia, sare (dupa gust), ulei de masline (dupa gust). este foarte important ca andivele sa fie proaspete. eu nu stiu prea bine la ce sa ma uit si uneori le iau amare.
1 avocado, surimi, ton (eu il prefer pe cel bucati in ulei), creveti (mie imi plac doar prajiti, in reteta initiala erau fierti), capere, salata verde, suc de lamaie, maioneza.
se mai poate face si pure, dar pentru ca nu-mi place otetul nu-l pot manca. pun reteta pentru cei mai putin mofturosi:
1 avocado (se tine in prelabil o ora la frigider), 1 varf cutit sare, piper, o lingurita otet, un catel usturoi. Mod de preparare: Un avocado copt(moale) se curata, se scoate samburele. Se paseaza bine cu o furculita si se adauga sarea, piperul si otetul; dupa ce s-a omogenizat se adauga usturoiul pisat sau taiat in feliute. Se poate servi: simplu, cu paine prajita, sau garnitura la fripturi.(RETETE DE PE SOFTPEDIA)
Eu am preparat acum reteta 5.
Mda,merge,dar tonul a facut sa nu mai stiu,la gust,ca am inauntru si avocado.Am folosit doar una asa ca ma mai gandesc la cealalta cum o s-o fac,caci vreau sa-i simt,totusi, gustul .
Si samburele este usor crapat
.Era foarte copt fructul.O sa-l pun la incoltit asa cum m-a invatat Maryanne
Gina,uite cum sunt rosiile de la Plus
si albul este moale si comestibil,desi nu-i chiar alb cum a iesit in poze.
In cea mai mare parte sunt de acord cu ceea ce spune Mircea Badea in emisiunea lui.Dar greseste putin la calcule(calculelele :D ) cand spune ca tara asta este majoritara in manelisti,adica in ceea ce exprima stilul manelistic de a trai.Nu,nu este tara lor si noi suntem doar chiriasi in ea.Si uite de ce:
Suntem 22 de miliane?Cam asa. 18 milioane cu drept de vot ?Da. 5 milioane l-au votat?Da.Desi nu-s chiar asa de sigura fiindca au furat cel putin jumatate din voturi,dar sa zicem ca-i asa.Pai 5 milioane din 18 milioane fac majoritatea?Eu cred ca nu,fiindca cei care nu traiesc in stil manelistic in aceasta tara sau oriunde in lume aceia fie au votat altceva decat basescu fie nu s-au dus la vot.Cred ca nu gresesc sa spun ca din cei 8 milioane care nu au votat la prezidentiale,ei bine,aceia nu-l iubesc pe basescu.Este logic.Aceia de scarba politicii nu s-au dus(nu ca i-as intelege…).
Revenind la calculelele marelui actor Horatiu Malaiele (ce dor imi este sa-l vad,sa-l aud…ferice de voi bucurestenilor!!! ) majoritatea in aceasta tara nu traieste in stil manelistic fiindca suntem 13 milioane de suflete care nu suntem de acord cu politica pedelista si in general suntem tristi de felul in care se face politica in Romania.
Ceilalti sunt,cu mare ingaduinta,doar 5 milioane.Deci,tara asta a noastra este a celor 22 de milioane minus 5 milioane de voturi pro-basescu.Egal 17 milioane care traim romaneste,la orase si sate asa cum am invatat de la parintii si dascalii nostri,sapand in gradina,culegand struguri,mergand la servici si ascultand Mozart .Printre altele.In nici un caz ascultand maneaua.




























